.
Lira sterlina a ajuns, de curând, la minimul faţă de dolar din ultimele zece luni. Deprecierea lirei a urmat unui declin abrupt de la 1 martie, când sondajele au arătat că opozitia conservatoare a pierdut avansul consistent câştigat în cursa electorală. În lipsa unei majorităţi politice puternice, care să aducă în discuţie problemele fiscale spinoase ale ţării, investitorii ar putea solicita dobânzi tot mai mari pentru împrumuturile acordate guvernului, conturând condiţii pentru o evoluţie în formă de W a crizei - adică o recesiune care se întoarce după o scurtă revigorare - dacă nu mai rău.
Investitorii s-au arătat preocupaţi de faptul că Parlamentul va fi mult prea fragmentat în urma alegerilor din mai ca să mai poarte pe linia de plutire finanţele tulburi ale Marii Britanii. Acest fapt a influenţat negativ randamentul obligaţiunilor guvernamentale etalon, cu scadenţă la zece ani ("gilts").
"Dacă chiar vreţi să vedeţi o problema fiscală, uitaţi-vă la Marea Britanie", a declarat Mark Schofield, strateg pentru instrumentele de investiţii cu venit fix la Citigroup.
"În Europa, deficitul mediu e de 6% din PIB, iar în Marea Britanie e de 12%. Şi acesta e doar inceputul", adaugă Schofield.
Guvernul laburist a intervenit agresiv din 2008 până în 2009, iar randamentele datoriei publice guvernamentale britanice au ajuns sa fie printre cele mai mari din Europa. Pe scara mai larga, care cuprinde şi datoriile populaţiei şi ale companiilor, nivelul total al datoriei din Marea Britanie ocupă al doilea loc din lume după cel al Japoniei, de 380% din Produsul Intern Brut, conform unui raport recent al companiei de consultanţă McKinsey.
În ultimele săptămâni, au fost în centrul atenţiei potenţialele probleme legate de rambursarea datoriei din Grecia, Portugalia şi Spania, state unde costurile împrumuturilor s-au majorat ameţitor, odată cu deficitele, în timp ce investitorii au solicitat dobânzi din ce în ce mai mari care să compenseze riscul de a împrumuta respectivele state.
Dar recenta prăbuşire a valorii lirei şi majorarea randamentului pentru obligaţiunile britanice cu scadenţă la zece ani, până la minim 4%, arată faptul că investitorii se pregatesc să reevalueze situaţia fiscală a statului. Randamentul reprezintă venitul anual al investitorului din obligaţiuni, ca o cotă procentuală din costul total al acestora, şi se majorează invers proporţional cu valoarea obligaţiunii.
Antena3.ro
