Profiturile companiilor de jocuri de noroc din mediul offline intră la apă. Iar impozitele tot mai mari şi procesele usturătoare cu Federaţia Română de Fotbal adâncesc declinul. Motiv bun de speculă pentru competitori, tot companii de pariuri. Dar de data asta online. Deşi nu au autorizaţie, ei activează fără probleme în România.
Compania Bwin, de exemplu, operează, susţine Financiarul, pe un cont din România, deţinut, de un intermediar, SC Smart2Pay SRL.
În ultimul raport financiar, Bwin raportează profit dar, de fapt, compania a acumulat pierderi de 500 de milioane de euro, cu 60% mai mari decât toate veniturile din 2007.
În ultima perioadă, compania de pariuri on-line are tot mai multe procese legate de ocolirea sau de încălcarea legislaţiei ţărilor în care încearcă să-şi desfăşoare activitatea. De altfel, istoria firmei este marcată de mai multe sacandaluri. Acum doi ani, pe când firma sponsoriza echipa AS Monaco, doi directori ai Bwin au fost arestaţi în timpul unei conferinţe de presă, în Franţa, pentru încălcarea legislaţiei.
Autorităţile din Italia şi Spania au interzis cluburilor AC Milan şi Real Madrid să susţină meciuri publice în tricouri cu sigla Bwin în 2007 şi 2008. Bwin a contestat anul acesta o amendă de 74.000 de euro, primită de la Guvernul portughez, pentru sponsorizarea ilegală a ligii locale de fotbal. Cazul a ajuns la Curtea Europeană de Justiţie, care a dat câştig de cauză statului portughez.
Cu firme care funcţionează la limita legalităţii, Ministerul de Finanţe ridică din umeri. Dar a propus spre dezbatere, pe site-ul său, un act legislativ care vrea să reglementeze şi, acolo unde e cazul, să interzică unele practici de pariuri online. Dacă va şi intra în vigoare, proiectul va regla piaţa pariurilor pentru că vor funcţiona legal doar companiile online care au şi corespondent în mediul tradiţional.
Companiile de jocuri de noroc tradiţionale trebuie să plătească o taxă de licenţă de 5% pentru pariuri sportive şi 15% din încasările efective, pentru pariurile de orice fel. Impozitul pe profit este de 16% din brut, iar firmele sunt obligate să colecteze şi să vireze la Fondul Naţional de Solidaritate o taxă de timbru social de 10%. Şi Fondul Cinematografic îşi cere partea, 4% din profitul anual al companiilor de jocuri.
Observator