"Mulţi oameni şi-au retras banii joi şi vineri, iar băncile au avut dificultăţi în asigurarea lichidităţilor pentru a acoperi cererea", a spus un bancher.
"Unii clienţi au cerut sume de 600.000-700.000 de euro pentru a le lua acasă, incredibil", a afirmat un alt bancher, menţionând că instituţia de credit a ridicat dobânzile până la 7% pe an pentru a convinge populaţia să-şi păstreze banii în conturi.
Guvernatorul băncii centrale a Greciei a făcut un apel public pentru constituirea unui nou guvern, situaţie foarte rară, şi a avertizat că în joc este statutul ţării de membră a zonei euro.
Liderii europeni au avertizat Atena că ţara trebuie să arate angajament pentru implementarea măsurilor de austeritate convenite înainte de a primi următoarea tranşă de ajutor extern. Guvernul elen a avertizat anterior că mai are bani pentru acoperirea cheltuielilor doar până în luna decembrie.
Francezii şi nemţii vor să restrângă zona euro
"Franţa şi Germania au avut în ultimele luni consultări intense pe această chestiune, la toate nivelurile. Trebuie să acţionăm cu prudenţă, însă adevărul este că trebuie să stabilim cu exactitate lista celor care nu vor să facă parte din club şi lista celor care nu pot face parte", a afirmat un înalt oficial european.
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a afirmat marţi, în timpul unui discurs la Strasbourg, că singurul model pentru viitor este o Europă cu două viteze, în care zona euro va avansa mai rapid decât toate cele 27 de ţări în ansamblu.
Un reprezentant al ministerului francez al Finanţelor a declarat că nu se lucrează la niciun proiect de reducere a numărului de membri ai zonei euro.
"Nu au fost discuţii între autorităţile franceze şi germane la niciun nivel privind reducerea mărimii zonei euro", a arătat el, citat de Mediafax.
O "reorganizare radicală" a Uniunii Europene ar fi contestată de multe state membre.
"Ar destrăma tot ceea ce au construit cu greu predecesorii noştri şi ar repudia tot ce au simbolizat în ultimii 60 de ani. Ar redesena harta geopolitică a Europei şi ar da naştere unor noi tensiuni. Ar putea fi într-adevăr sfârşitul Europei pe care o cunoaştem", a comentat un diplomat UE.
