Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au aprobat lista marţi. Ulterior, un oficial din cadrul Ministerului grec de Finanţe a declarat că ţara sa a "câştigat câteva săptămâni" ca spaţiu de manevră, dar că autorităţile se confruntă acum cu presiunea implementării reformelor propuse.
Însă o problemă şi mai urgentă este finanţarea cu o sumă estimată la 7,3 miliarde de euro a nevoilor aferente numai lunii martie. Oficialii eleni speră să emită bilete de trezorerie pentru a obţine banii, însă au nevoie de aprobarea BCE pentru a face acest lucru. De asemenea, Guvernul se poate sprijini pe rezervele din trezorerie rămase de la organele de stat sau ar putea să înceteze plata furnizorilor, crescând datoria, potrivit ziarului.
Însă este necesar ca Atena să depună eforturi pentru a-şi convinge creditorii că poate implementa reforme economice substanţiale. "Îndemnăm autorităţile elene să continue să dezvolte şi să adâncească lista cu măsuri de reformă" în următoarele patru luni, a declarat marţi preşedintele Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem.
FMI a părut mai puţin optimist. Directoarea Fondului Christine Lagarde a afirmat într-o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Dijsselbloem că propunerea Atenei "nu oferă asigurări clare că Guvernul intenţionează să pună în aplicare reformele vizate" într-o serie de domenii-cheie. Ea a precizat că propunerea nu conţine "angajamente clare" în ceea ce priveşte revizuirea pensiilor şi dispoziţiile cu privire la ajustarea TVA.
