Înainte de a pleca, reprezentanţii Fondului au organizat o conferinţă de presă. În cadrul acesteia, Jeffrey Franks, liderul delegaţiei FMI în România, a confirmat zvonurile conform cărora împrumutul pe care România îl va face se ridică la suma de 20 miliarde euro.
Potrivit liderului delegaţiei, din cele 20 de miliarde de euro, FMI va acorda 12,9 miliarde, 5 miliarde vor veni de la Uniunea Europeană şi 1 - 1,5 miliarde de la Banca Mondială. În plus, va exista o finanţare de până la un miliard de euro de la alte organizaţii europene.
Deocamdată este vorba despre un acord preliminar. Scrisoarea de intenţie pe care ţara noastră o va trimite la FMI va fi discutată miercuri in Guvern şi apoi trimisă spre Washington pentru aprobare. Răspunsul la această scrisoare este aşteptat în aproximativ două săptămâni, urmând ca, după aprobarea acordului să se treacă la aplicarea acestuia.
Primii bani din împrumutul extern de la FMI, Comisia Europeană şi BERD ar urma să ajungă în România la începutul lunii mai.
Legat de activităţile de supraveghere, FMI va solicita băncilor să îşi asigure sprijinul pentru această ţară. "Nu cerem scimbări inetrne în bănci, ci măsuri pentru ca băncile să devina mai solide", spune cei din delagaţia Fondului.
Băncile vor trebui să creeze o sumă tampon ca să nu fie probleme cu fluxul de lichiditate pe perioada programului. FMI va încerca şi să obţină un acord din partea băncilor străine că nu vor scoate bani din România, cât timp acordul va funcţiona.
În ceea ce priveşte suma împrumutată de la Fond, oficialuu FMI spun că împrumutul nostru nu este dat în euro sau dolari, ci în acele drepturi speciale de tragere. E o monedă specifică FMI aşa că programul a fost construit în această moneda specifică a fondului. S-a ajuns întâmplător la suma de 12,9 mld euro.
Delegaţia FMI a avut, marţi, o ultimă întâlnire şi cu preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului le-a transmis reprezentanţilor Fondului că au fost mai relaxaţi în cerinţe decât el.
Înainte de conferinţa de presă, Antena 3 a aflat, în exclusivitate, care vor fi principalele coordonate ale acordului cu FMI. Fondul de salarii din sistemul bugetar va fi plafonat la 5% din PIB. Asta presupune tăieri masive din sporuri şi, automat, nemulţumiri mari în tabăra sindicatelor.
Dobânda va fi una favorabilă României, 3%, faţă de aproximativ 11, cât ar putea obţine ţara noastră de pe piaţa financiară.
Recesiunea este şi ea trecută în documentul oficial. Ambele părţi consideră că o reducere de 1,1% este cea mai probabilă. Şi este, din fericire, departe de previziunea pesimistă a fondului, de 4%. Va fi totuşi scădere şi asta se va observa în deficitul bugetar, care de la cel prognozat de guvern, de 2%, va fi stabilit cu FMI la 4,6%.
Scrisoarea de intenţie ar urma să includă şi o prevedere care limitează sporurile şi bonusurile la cel mult 30% din salariul de bază. Asupra cheltuielilor va fi un control strict şi astfel orice venit suplimentar va putea fi cheltuit doar pentru investiţii. În niciun caz pentru consum, achiziţii de bunuri sau salarii.
Nu sunt excluse nici disponibilizările de personal, dar acestea vor fi făcute selectiv. Printre cei vizaţi se pare că sunt pensionarii care mai au slujbă de bugetar.
Împrumutul de la FMI va trebui rambursat în doi ani.
Antena 3
