Reprezentantul FMI pentru România a criticat dur pomenile electorale votate de aleşi care ar putea duce la noi taxe sau taxe mai mari sau la alte tăieri de cheltuieli bugetare dure.
Majorările salariale adoptate recent de Parlament vor determina creşterea deficitului bugetar al României la aproximativ 3,5% din PIB în 2017, mult peste recomandarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) de 2% din PIB, fapt care ar putea genera reducerea cheltuielilor de investiţii sau taxe suplimentare, susţine reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Alejandro Hajdenberg.
"După aceste creşteri salariale, va fi cu atât mai greu de menţinut deficitul la 3% din PIB. Estimăm un impact net al majorărilor salariale de 0,3 - 0,4 puncte procentuale din PIB. Deci, cu această Lege, deficitul se va situa în jurul a 3,5% din PIB anul viitor", a declarat miercuri, pentru Agerpres, Alejandro Hajdenberg.
El a precizat că instituţia pe care o reprezintă a recomandat României, pentru 2017, un deficit bugetar "nu de 3% din PIB, ci de 2% din PIB", pentru a crea rezerve fiscale şi a ţine datoria publică sub control.
Potrivit oficialului FMI, un deficit mai mare de 3% arată că România are o politică fiscală prociclică. "Economia creşte deja rapid, iar această relaxare dată de creşterea salariilor va furniza stimuli suplimentari pentru economie, ceea ce nu este recomandat în acest moment. În plus, anul viitor vor intra în vigoare şi reducerea TVA (de la 20% la 19% - n.r.), eliminarea supra-accizei şi a taxei pe construcţiile speciale (cuprinse în Codul Fiscal -n.r.), care vor stimula încă şi mai mult consumul privat", a mai spus reprezentantul FMI.
Oficialul FMI consideră că majorările salariale nu rezolvă distorsiunile din sistemul de remunerare din sectorul public şi vor afecta şi competitivitatea firmelor româneşti pe pieţele externe.
"În acest moment, în sistemul de remunerare din sectorul public sunt multe distorsiuni. Sunt oameni care fac aceeaşi muncă, în diferite instituţii ale administraţiei, dar sunt plătiţi diferit. Aceasta este o problemă care trebuie abordată", a subliniat Hajdenberg.
În ceea ce priveşte competitivitatea, aceasta ar putea fi afectată prin faptul că firmele private vor fi presate să majoreze, la rândul lor, salariile pentru a atrage sau menţine angajaţii, tentaţi de salariile mărite din sectorul public. "Acest fapt va pune presiune pe preţuri, pe profiturile companiilor şi, în final, pe competitivitatea externă a României", a mai spus reprezentantul FMI.
În cazul în care majorările salariale vor fi implementate, iar măsurile din Codul Fiscal aplicate, FMI spune că România va avea două posibilităţi: fie să majoreze veniturile (ceea ce ar putea însemna taxe noi sau mai mari - n.r.), fie să reducă cheltuielile, fie ambele, pentru a se menţine în ţinta de deficit de 3% din PIB. Astfel, o parte din majorările salariale s-ar putea întoarce asupra cetăţenilor sub formă de taxe suplimentare sau tăieri de cheltuieli pentru investiţii.
