Dezbaterea a reunit membri ai Guvernului, ai autorităţilor de management, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai sistemului bancar şi ai administraţiei publice central şi locale. Alături de primul ministru Victor Ponta s-au aflat: Eugen Teodorovici-ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb-ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstinice şi Mihnea Costoiu-ministrul Delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţiifică şi Dezvoltare Tehnologică. Acestora li s-au adăugat Napoleon Pop, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, dar şi Adrian Vasilescu consilier al guvernatorului BNR.
Evenimentul Intact Media Group a fost susţinut de Siveco, Eximbank, ExMedica, TeamNet, Banca Transilvania, Daiman Public Relations, ApaNova, şi HP.
“Să fim pregătiți să folosim banii, fără însă a ne crea iluzii legate de cât de mulți bani are România pentru 2014-2020. Are foarte puțini. 21 de miliarde de euro în șapte ani pe o matematică simplă înseamnă 3 miliarde de euro pe an. Gândiți-vă la necesitățile României în toate domeniile. Sper ca de data aceasta să fie ultima dată când România a fost nedreptățită la nivel european", a declarat premierul Victor Ponta. Şeful Guvernului a dat exemple de state care au primit alocări mai mari raportat la populație. Astfel, în timp ce România a primit 21 de miliarde de euro la o populație oficială de 21 de milioane de locuitori, circa 1.000 de euro pentru fiecare locuitor, Cehia a primit la 10 milioane de locuitori, 20 miliarde euro. Ungaria, 20 de miliarde la 9,9 milioane de locuitori. Portugalia — 19,6 miliarde la o populație de 10,5 milioane, iar Polonia - 72,7 miliarde la 38,5 milioane de locuitori.
Finalizarea programelor oporaţionale este estimată de ministrul Eugen Teodorovici pentru "finalul lunii aprilie, începutul lunii mai", iar trimiterea la Bruxelles a ghidului pentru viitorii beneficiari în luna mai.
În ultima variantă a acordului care va fi avansat de Guvern Comsiei, din cele 21 de miliarde Fonduri structurale şi de coeziune 5,7 miliarde sunt alocate pentru infrastructura de transport, 3 miliarde pentru Mediu, 1,2 miliarde pentru tineri şomeri, 1 miliard asistenţă socială, 1 miliard formarea profesorilor, 250 de milioane de euro pentru infrastructură şcolară, 800 de milioane pentru IMM, 3 miliarde pentru dezvoltare urbană şi turism, 1 miliard pentru drumuri judeţene, 700 de milioane pentru cercetare, 500 milioane pentru IT şi 300 de milioane de euro pentru cadastrul rural. Pentru beneficiarii publici - primării, consilii judeţene - Guvernul negociază cu BERD creditarea confinanţării.
Guvernul plănuieşte să atragă cea mai mare parte a banilor până la finalul mandatului. "Este foarte important să nu lăsăm cele 20 de miliarde (fonduri de coeziune, n.red.) către finalul perioadei, ci în prima parte. Asta înseamnă ca până în 2015 să luăm, dacă nu mă înşel, în jur de 8 miliarde de euro", a susţinut ministrul Eugen Teodorovici. Reducerea birocratiei si simplificarea procedurilor pe întregul lanţ de aprobare a proiectelor a fost mesajul transmis de ministrul Fondurilor Europene. Eugen Teodorovici a mai spus că principalul element este schimbarea de abordare a sistemului, începînd cu funcţionarii. “În primul rînd trebuie să-şi schimbe abordarea, anume plecînd de la asumarea unei decizii atunci cînd este cazul, acel respect faţă de beneficiar pe care trebuie să-l acordăm în orice clipă, pentru că sistemul trebuie clădit în jurul beneficiarului şi pentru beneficiar”, a punctat Eugen Teodorovici.
În ceea ce priveşte, exerciţiul bugetar actual, România are însă în continuare întârzieri importante pentru programele de Transporturi şi Mediu derulate în prezent şi o rată de absorbţie care nu depăşeşte 35%. În februarie 2014, România a încasat, într-o singură zi, peste 830 de milioane de euro de la Comisia Europeană. Suma de 830 de milioane de euro reprezintă un record absolut în istoria atragerii fondurilor structurale şi de coeziune de către România. Până la finalul anului 2015 au mai rămas de cheltuit aproximativ 9 miliarde de euro din fondurile europene.
În strategia UE până în anul 2020, România și-a asumat două obiective majore — creșterea ratei de ocupare a populației în vârstă de 20-64 de ani la 70% și reducerea sărăciei pentru 580.000 de persoane (la nivelul UE — 20 de milioane de persoane).
Pentru cadrul de programare bugetară 2014-2020 al UE, România va beneficia de o alocare financiară, prin programul operațional referitor la capitalul uman, de 1,34 miliarde euro pentru creșterea ocupării, respectiv pentru inițiative privind ocuparea tinerilor — 211 milioane euro, inițiative care combină ocuparea cu formarea profesională (completări din bani europeni pentru subvenții de ucenicie — 250 euro/lună/persoană, subvenții de stagii — 300 euro/lună/persoană), stimularea angajatorilor prin acordarea de subvenții pentru recrutarea tinerilor absolvenți — 200 euro/lună/persoană, acordarea de prime de mobilitate tinerilor — 250 euro/lună, prime de instalare — 1.000 euro/lună.
De asemenea, potrivit datelor prezentate de ministrul Rovana Plumb, sunt vizate măsuri de stimulare a tinerilor pentru inițierea de afaceri și crearea de IMM-uri — pachete integrate de 25.000 euro/pachet, pe sistem de vouchere, subvenții pentru crearea de microîntreprinderi — pachete integrate cu o finanțare de 25.000 euro/pachet.
Rovana Plumb a menționat totodată posibilitatea externalizării unor servicii oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, dar și faptul că a sesizat că o mare parte din programele de formare profesională nu au informații în privința numărului celor care au beneficiat și al celor care se regăsesc pe piața muncii.
„Una dintre cele mai importante lecţii desprinse din perioada de programare 2007-2013 a fost că, în contextul resurselor limitate acordate sectorului CDI şi subfinanţării actorilor din piaţă, este necesară prioritizarea şi concentrarea tematică, pornind de la cerere, în scopul de a consolida şi de a genera excelenţă în CDI, în domeniile prioritare economice şi sociale în care România are cea mai mare nevoie de astfel de activităţi. Considerăm, deci, că această abordare a exerciţiului financiar 2014-2020, care va valorifica rezultatele pozitive obţinute în actuala perioadă de programare şi va oferi instrumente şi direcţii noi, este de natură să conducă, pe de o parte, la atingerea obiectivelor propuse la nivel naţional de creştere a excelenţei ştiinţifice şi a competitivităţii economice, iar pe de altă parte să susţină în mod determinant contribuţia României la atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul cercetării şi inovării, şi implicit a obiectivelor Strategiei Europa 2020”, a conchis ministrul Mihnea Costoiu.
În cadrul dezbaterilor, reprezentanţii mediului de afaceri, ai patronatelor şi sindicatelor , dar şi ai autorităţilor locale au remarcat sistemul, încă, greoi al procedurilor privind atragerea de finanţări europene, slaba implicare a sistemului bancar si demotivarea personalului desemnat cu întocmirea proiectelor pentru beneficiarii publici.
Cristina Iţcuş, reprezentantul Siveco, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de soft educaţional din România, a dorit să afle de la Eugen Teodorovici dacă problema restiturii TVA pentru beneficiarii de finanţări europene va fi rezolvată. O altă problemă ridicată de Cristina Iţcuş vizează slaba motivare a personalului instituţiilor publice în realizarea de proiecte cu finanţare europeană. “La nivelul autorităţii centrale încă se caută soluţii” a fost răspunsul ministrului Fondurilor Europene.
Bogdan Padiu, CEO al companiei Teamnet, a remarcat în cadrul discuţiilor că domeniul IT este mai puţin vizat de proiectele cu finanţare europeană derulate în România, lucru care s-ar putea repeta şi în următorul exerciţiu bugetar. “Oficialii CE declară că sprijină proiecte din domeniul IT&C precum cele din zona cloud, business process management si alte servicii IT”, a precizat Bogdan Padiu
Explicaţia premierului în ceea ce priveşte proiectele din IT&C este că, atunci când România cere fonduri în această direcţie, CE coboară ştacheta cererilor. “Diferenţa dintre declaraţii şi intenţii este vizibilă şi la CE”, a adăugat Victor Ponta.
În ceea ce priveşte birocraţia, subiect care a stârnit numeroase dezbateri şi controverse, premierul Victor Ponta a precizat că autorităţile fac eforturi pentru reducerea birocraţiei, dar se confruntă cu problema asumării responsabilităţii, dând ca exemplu faptul că “s-a supărat pe un ministru pentru că pe un document, sub semnătura acestuia, se mai aflau alte nouă ale unor subordonaţi”
"Am încercat să scoatem partea de birocraţie, avem însă o problemă pe care cred că o ştiţi cu toţii şi e legată de fuga de responabilitate. Deja în ziua de astăzi să mai găseşti pe cineva care să semneze un document public este o provocare uriaşă. Am constatat şi m-am şi supărat pe unul din membrii Cabinetului care avea în spatele semnăturii sale nouă semnături! Nouă care au semnat înainte să semneze el! Şi am întrebat atunci de ce mai e ministru. Problema este că cei nouă probabil că mai au încă nouăzeci care semnează ca cei nouă să semneze, ca atunci când vine şi îi ia pe undeva să meargă toţi nouăzeci", a declarat Victor Ponta, la Intact Professional Debates.
Şeful Guvernului este de părere că toate administraţiile sunt dominate de frica asumării responsabilităţii pentru proiecte. “Peste tot se fac bibliorafturi şi tone de hârtii şi semnează mulţi, foarte mulţi oameni pentru că nimeni nu mai vrea să-şi asume responsbilitatea. Pe de o parte, e o parte bună asta, faptul că s-au redus cu foarte mult tentativele şi cazurile de fraudă, pe partea cealaltă e o problemă pentru că în mod sigur toate termenele se lungesc şi există o fugă de răspundere cu care ne confruntăm în tot ceea ce înseamnă administraţie publică centrală şi locală", a spus Ponta.
Prezenţi la dezbatere, primarul Craiovei, Lia-Olguţa Vasilescu, şi primarul oraşului Voluntari, Florentin Pandele, au punctat faptul cã edilii locali sunt, în opinia unora, cei mai corupţi, motiv pentru care sunt aproape hăituiţi de anchetatori, având sute de dosare în care sunt acuzaţi. “Este motivul pentru care nu mai vor să semneze fără semnăturile specialiştilor”, sustin aleşii locali.
La rândul său, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, este de părere că fondurile europene ar trebui folosite mai degrabă pentru modernizarea şcolilor existente, nu pentru construcţia unor noi unităţi de învăţământ.
Primarul a spus că în acest moment capacitatea de învăţământ este „supradimensionată“ raportată la numãrul de elevi.
