Dezbaterea a reunit membri ai Guvernului, ai companiilor de medicamente, dar şi de IT, ai agenţiilor şi asociaţiilor profesionale, împreună cu asociaţiile de pacienţi. Alături de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu s-au aflat: Marius Savu - preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Gheorghe Radu Ţibichi - preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate şi Ruxandra Petrescu - directorul Direcţiei de Buget din cadrul Ministerul Finanţelor. Acestora li s-au adăugat Dan Zaharescu, director executiv ARPIM, Ileana Diraţian, reprezentant LAWG, dar şi Traian Ionescu - CEO’ s Adviser Siveco România.
Evenimentul Intact Media Group a fost susţinut de Roche, Amgen, ARPIM, LAWG, Janssen, Siveco România, ExMedica, Bristol-Myers Squibb şi Sanofi.
“Suntem determinaţi să punem lucrurile în ordine”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, în deschiderea Health Forum. “Vrem să punem în ordine lista cu medicamente compensate şi gratuite, să creăm un mediu predictibil şi sustenabil. Ştiu că pacienţii nu au timp de explicaţii şi scuze. Dincolo de dorinţa de a da drumul cât mai repede acestei liste, nu putem face greşeli. Ar fi foarte simplu să avem o listă la cheie, dar riscăm să punem în pericol pacienţii”.
Nicolae Bănicioiu a apreciat că există o serie de progrese în dezvoltarea unui mecanism ce ar permite accesul mai facil al moleculelor noi pe lista de compensate. “Am transferat la ANMDM (Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale – n.r.) compartimentul de evaluare a medicamentelor şi singura noastră cerinţă către Agenţie a fost să permită accesul mai uşor al terapiilor noi”, a punctat ministrul Sănătăţii. “Evaluarea ar trebui să permită delistarea moleculelor învechite, fără efect terapeutic. Totodată, propunerile de molecule noi să fie în spiritul sustenabilităţii financiare”, a punctat Nicolae Bănicoiu.
În ceea ce priveşte calendarul de lucru, ministrul Bănicioiu spune că până de Paşte vor fi stabilite clar criteriile de evaluare a medicamentelor, astfel că, ulterior, să poată fi realizată evaluarea medicamentelor propuse. “Până de Paşte vom avea proiectul Ordinului de evaluare. Nu ştiu cât va dura evaluarea medicamentelor, poate o zi, poate o lună”, declarat ministrul.
Prioritatea momentului este însă lista medicamentelor pentru bolile rare. "Suferinţa oamenilor a fost prelungită inutil. Eu îmi voi asuma această listă, eu nu rog pentru răbdare, ci pentru obiectivitate. Dar pentru situaţiile urgente, cum ar fi bolile rare, nu există amânare, nici câteva zile. Aştept o soluţie la care ştiu că se lucrează şi cred că vom putea să dăm acces rapid. Este urgentă această situaţie", a subliniat Bănicioiu.
Argumentele în favoarea succesului noului proiect ţin de faptul că, în trecut, evaluarea celor peste 160 de dosare s-a făcut de către o singură persoană, în mai puţin de şase luni, în vreme ce în ţările europene acest proces este unul multidisciplinar care implică munca unei întregi echipe. Procesul va fi acum însă mult mai rapid, după ce acest proces a fost mutat la ANMDM.
În replică, Dan Zaharescu, reprezentantul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a declarat că, în ciuda anunţurilor optimiste, preocupările vizavi de lista medicamentelor compensate şi gratuite arată lipsa de conţinut a deciziilor autorităţilor. “Din 2008, am avut două evaluări, în 2008 şi 2012, apoi în 2013 şi acum o altă evaluare. Sunt 3 milioane de pacienţi care aşteaptă lista de medicamente. În ceea ce priveşte perspectivele financiare, anul viitor, bugetul de sănătate va fi acelaşi ca cel din 2014, adică cu un deficit de 20% la capitolul medicamente compensate şi gratuite”, susţine Zaharescu. Reprezentantul ARPIM afirmă că lipsa de continuitate a deciziilor are ca efect întârzierea reformelor. “Care sunt garanţiile că ce se propune acum va fi realizat”, s-a întrebat retoric, Dan Zaharescu. Reprezentantul ARPIM a vrut să afle dacă reformele preconizate în domeniul eliberării medicamentelor vizează modificarea taxei clawback. Răspunsul a fost evaziv, Ruxandra Petrescu, reprezentantul Ministerului de Finante precizând că nu se are în vedere creşterea taxei clawback.
Ileana Diraţian, reprezentantul Local American Working Group, susţine că, potrivit unui studiu, la nivelul a 110 molecule propuse pentru lista de medicamente compensate şi gratuite (dintr-un total de 148) impactul bugetar este mai scăzut. În cazul a 30% dintre medicamente nu se adaugă costuri noi, iar la 25%, moleculele au costuri mai mici. Totodată, Ileana Diraţian a propus autorităţilor ca în elaborarea listei să aibă în vedere şi faptul că populaţia României aptă de muncă are cel mai redus nivel de sănătate din Europa. “Am crescut pragul de pensionare, dar vom vedea că oamenii sunt prea bolnavi ca să mai poată munci. Rugămintea noastră este ca în construirea de politici să aveţi în vedere şi aceste aspecte, pentru care avem nevoie de soluţii cu impact pe termen lung”, a declarat Ileana Diraţian.
Pachetul serviciilor medicale de bază, din luna mai
În ceea ce priveste pachetul serviciilor medicale de bază pentru asiguraţii din România, ministrul a declarat că s-a ajuns pe final de elaborare şi că în cel mult o săptămână actul normativ va fi postat pe site-ul ministerului. “Dacă reprezentanţii asociaţiilor pacienţilor sau producătorii de medicamente au sugestii sau propuneri, mai au la dispoziţie circa o săptămână să le depună. Creăm un mecanism care să supravieţuiască oricărui mandat de ministru”, a încheiat Nicolae Bănicioiu.
La rândul său, Gheorghe Radu Ţibichi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a declarat că proiectul Hotărârii de Guvern a fost înaintat Ministerului Sănătăţii pentru avizare. Lista de noutăţi cuprinde printre altele şi includerea tuturor serviciilor pentru gravide, dar şi monitorizarea strictă a 5 boli cu impact major. Totodată, nu va mai fi limitat numărul de consultaţii pe zi, acesta urmând să rămână la latitudinea medicului de familie. Începând cu luna mai, CNAS va începe contractarea pachetelor de servicii medicale. “Fiind un proiect aflat la început, vor asista la mai multe modificări în funcţie de problemele descoperite pe parcurs. Oricum, la finalul anului vom avea o idee mult mai bună şi despre nevoile de finanţare în cadrul acestui program naţional”, a mai declarat preşedintele CNAS.
În ceea ce priveşte cardul naţional de sănătate, oficialul CNAS a precizat că în luna mai vor fi distribuite 8.000 de carduri bolnavilor cu nevoie de dializă. “În următoarele două luni se vor tipări cardurile, se va organiza o licitaţie pentru alegerea distribuitorului, pentru ca până la sfârşitul anului toţi asiguraţii să primească cardul de sănătate”, a adăugat Radu Ţibichi. Un alt proiect al CNAS este dosarul electronic al pacientului, care va fi implementat tot din acest an.
“Dosarul electronic de sănătate a fost dat în producţie săptămâna trecută. 1300 de dosare electronice au fost create. În acest dosar se regăseşte tot ceea ce este relevant pentru a cunoaşte starea de sănătate a pacientului, boli, episoade, tratamente, medicaţie. Pe măsură ce datele despre sănătate în general, despre pacient însuşi, devin disponibile, banii mulţi, puţini câţi sunt, vor fi mai bine gestionaţi” a declarat Traian Ionescu, Siveco România.
