Studiul a fost efectuat de un centru de cercetare din cadrul Universităţii Freiburg, pe anul 2009, şi calculează totalul obligaţiilor sub formă de pensii pe care statele ar trebui să le plătească tuturor persoanelor incluse în schemele publice la acea dată dacă sistemele ar fi fost lichidate imediat.
Astfel, sistemul public de pensii din Germania avea în 2009 obligaţii totale de 7.600 miliarde euro către populaţia actuală, cele mai mari din Europa, urmată de Franţa, cu 6.700 miliarde euro, potrivit raportului, citat de Bloomberg.
"Este o situaţie complet nesustenabilă care trebuie reversată", avertizează Jacob Funk Kirkegaard, asociat al Peterson Institute for International Economics din Washington.
Riscurile financiare sunt accentuate în Europa de ameninţarea recesiunii şi de măsurile de reducere a datoriilor de stat.
Ratele de natalitate în stagnare sau în scădere şi creşterea duratei medii de viaţă se adaugă la presiunile din sistem.
Autorii raportului estimează că procentajul din producţia economică destinat cheltuielilor sistemelor publice de pensii va creşte până în 2060 cu 25%, la 14%.
Ridicarea vârstelor de pensionare şi scăderea transferurilor sunt măsuri esenţiale pentru orice tip de program sau acord menit să coaguleze zona euro, potrivit mai multor analişti, inclusiv Fergal McGuinness, şeful diviziei Mercer de consultanţă pe pensii pentru Europa Centrală şi de Est.
Europa are cea mai ridicată pondere din lume a persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani în totalul populaţiei, de 22% în 2009, iar prognozele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) indică extinderea la 35% până în 2050.
Potrivit lui Charles Cowling, director executiv la JLT Pension Capital Strategies Londra, durata medie de viaţă creşte în Europa cu 5 ore pe zi.
