Si CA al BNR a decis, totodata, pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit, reiterand faptul ca procesul de armonizare pe termen mediu a acestora cu nivelele europene va continua intr-un dozaj adecvat si la momentul oportun, in functie de contextul economico-financiar intern si global.
BNR monitorizeaza atent evolutiile interne si ale mediului economic international, astfel incat, prin calibrarea conduitei politicii monetare si utilizarea judicioasa a instrumentelor de care dispune, sa mentina stabilitatea preturilor pe termen mediu si stabilitatea financiara.
Trecand dincolo de „litera” de comunicat BNR, din care omul obisnuit intelege putine lucruri, eu as vrea sa precizez ca pe 6 mai nu s-a intamplat nimic, din moment ce banca centrala n-a miscat nici dobanda, nici rezervele.
Si oricum n-ar fi trebuit sa se intample nimic, pentru ca, in luna februarie, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a repetat pentru mediului extern, prin intermediul Wall Street Journal, mesajul pe care l-a transmis guvernatorul Isarescu mediului intern: Banca Nationala a incheiat ciclul de relaxare a dobanzilor. De ce s-au oprit dobanzile din scadere? Din cauza turbulentelor de pe pietele emergente, adica de teama sa nu retraga investitorii capital si din Romania.
De asemenea, reducerea economisirilor populatiei, in luna martie, reprezinta un semnal clar ca dobanzile nu mai trebuiau sa se micsoreze, in conditiile in care cineva care merge cu banii la banca, observa ca dupa plata comisioanelor si a impozitului ramane cu mai putini bani decat a venit. Si atunci incepe sa lipseasca motivatia de a economisi. E drept ca daca banii ar fi depusi pe termene mai lungi - 6-12 luni - s-ar obtine un castig. Insa e criza si cei ce detin lichiditati nu stiu cand vor avea nevoie de bani, si prefera termenele scurte.
Iar un alt motiv pentru care BNR nu si-a permis sa scada dobanda de politica monetara e dat de necesitatea de a pastra banii in banci, in conditiile in care presiunea pentru cresterea numerarului in afara sistemului bancar e deosebit de puternica. Banii cash, desi au mai scazut in martie, reprezinta 14,8% din totalul masei monetare, foarte aproape de “varful” de 14,9% din august 2012.
In fine, mentinerea unui curs de schimb relativ stabil in intervalul 4,45 – 4,65 lei/euro reprezinta un alt considerent pentru care banca centrala nu si-a permis sa mai scada dobanda-cheie. Viceguvernatorul Olteanu discuta de turbulente si retrageri de capital. Care nu s-au produs pentru ca dobanzile au ramas relativ atractive. Si asta se vede in faptul ca strainii au plecat din Ucraina si Rusia si si-au plasat banii in titlurile de stat romanesti, dupa cum a declarat guvernatorul Isarescu la prezentarea ultimului raport asupra inflatiei.
Dobanzile n-au scazut pentru ca ar fi insemnat sa se majoreze cursul. Si una e sa intre “capitaluri ratacite” - dupa cum s-a exprimat Isarescu - la 4,42-4,43 lei/euro, si alta-i la 4,5. Astfel de bani provoaca, de regula volatilitate. Asadar e vorba de a proteja valoarea banilor pe termen scurt, cat e prezenta o conjuctura.
