Datele oficiale arată că ţara noastră are cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectorul educaţiei, cercetării şi dezvoltării. Adica, mai puţin de 8% din finanţarea totală disponibilă.
De curând, Ministerul Dezvoltării a demarat programe de finanţare pentru reabilitarea infrastructurii educaţionale. Pentru aceste proiecte au fost alocate 150 de milioane de euro, cu posibilitatea suplimentării până la 200 de milioane de euro, iar cererile pt fi depuse până pe 16 mai.
Mai există şi alte proiecte pe bani europeni menite să asigure formarea tinerilor şi menţinearea lor pe piaţa forţei de muncă.
De exemplu, programul Erasmus+, de pe urma căruia România va beneficia în perioada 2014-2020 de 50 de milioane de euro. Statul speră ca în baza acestor programe derulate pe bani europeni să reducă rata şomajului, mai ales în rândul tinerilor.
În ceea ce priveşte sistemul sanitar, problema este şi mai gravă, pentru că oficialii europeni ne-au avertizat că dacă nu finalizăm proiectele comunitare din domeniul sănătăţii, aflate în faza de aplicare riscăm să piardem banii pe care i-am primit de la Uniunea Europeană.
Conducerea Executivului român recunoaşte că proiectele depuse sunt slabe şi nu îndeplinesc criterii de relevanţă, deşi fondurile structurale sunt vitale pentru programele comunitare din sănătate. Poate în exerciţiul bugetar 2014-2020 vom reuşi că atingem o rată mai mare de absorbţie a fondurilor, chiar dacă sumele alocate României pe acest domeniu nu depasesc cu mult 500 de milioane de Euro.
Suma este asemanatoare cu cea alocata proiectelor din domeniul IT, al cărui potenţial nu e doar uriaş ci şi de importanta strategică pentru noi. România trebuie acum sa compenseze banii mai putini primiţi, în comparaţie cu ce au primit vecinii nostri Europeni, printr-un grad de absorbtie cat mai apropiat de maximum.
