La cele similare cu maturitate intre unul si doi ani, dobanda medie se situa la 3,99% pe an, iar la cele cu scadenta mai mare de doi ani – la doar 2,88% pe an. Cu un an in urma, in mai 2013, dobanzile medii la cele trei tipuri de depozite enumerate mai sus se cifrau la 5,15%, 5,61%, respectiv 4,32% pe an.
Reducerea semnificativa a dobanzilor se regaseste si atunci cand ne uitam la depozitele bancare denominate in moneda europeana. In mai, dobanda medie la depozitele noi in euro la termen ale populatiei cu maturitate initiala mai mica sau egala cu un an era de 1,85% pe an, la cele de 1-2 ani era de 2,40%, iar la cele de peste doi ani – de 1,45%. In urma cu 12 luni, dobanzile medii corespunzatoare erau de 2,81%, 3,03% si 2,81%.
Fenomenul este generalizat in Europa, ca urmare a politicilor de stimulare a creditarii promovate de Banca Centrala Europeana (BCE) si de bancile centrale nationale din afara zonei euro. Tocmai de aceea, recent, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a avertizat ca dobanzile scazute din intreaga Europa ar putea determina un nou val de investitii in pamanturi si constructii, multe dintre ele cu caracter speculativ, intrucat cei care economisesc vor o recompensa pentru banii pe care i-au pus deoparte.
"Si acum se vorbeste de aceleasi lucruri (investitiile speculative in imobiliare - n.r.) cu dobanzile astea scazute, batand spre zero. Ecuatia este simpla. Daca omul care pune banul deoparte, vrea sa fie avantajat cel putin cu o dobanda mica, dar real pozitiva. Acum vede ca e penalizat, cu dobanzi real negative. Unde se poate duce cu economisirea? O plaseaza in ceva care-i da sentimentul ca ii va creste valoarea. Dar creste pana intr-un punct. Care este punctul in orice speculatie? Povestea aceea veche cu hainele imparatului...pana cand unul striga: «imparatul este gol». Dupa aceea se schimba perceptia", a explicat Isarescu.
Din fericire, cei care doresc randamente mai mari la banii pusi deoparte, dar in conditii de risc controlat, chiar daca superior celor al depozitelor bancare, au la dispozitie instrumentul fondurilor mutuale.
Iar romanii par sa stie deja asta. Potrivit statisticilor Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in luna mai, fondurile mutuale au atras de la investitori 436 milioane lei, in conditiile in care media lunara a primelor patru luni ale anului fusese de 352 milioane lei. Iar cele mai multi bani, 258 milioane lei, au fost atrasi de catre fondurile romanesti cu grad redus de risc, din categoria "Altele", cu plasamente in special in titluri de stat si alte obligatiuni.
In ultimele 12 luni, fondurile din aceasta categorie au obtinut randamente de pana la 6,45%. La alte fonduri de risc redus, cum ar fi cele monetare, randamentele pe ultimele 12 luni au fost de pana la 5,78%, iar la cele de obligatiuni – de pana la 8,55%.
Trendul de crestere a sumelor investite de romani in fonduri mutuale s-ar putea consolida sau chiar amplifica in perioada urmatoare, in conditiile in care BNR a dat semnale ca ar mai putea reduce dobanda-cheie, de la actualul minim record de 3,5% pe an. Asta desi chiar guvernatorul Isarescu sublinia ca bancile locale se grabesc sa reduca dobanzile la economii, nu la credite, atunci cand BNR opereaza reduceri ale dobanzii de politica monetara.
"Traim intr-o perioada in care in multe tari are loc o represiune financiara, cel care economiseste este intr-un fel penalizat cu dobanzi real negative. Personal - si am vazut ca majoritatea membrilor CA, ca sa nu spun toti, impartasesc acest punct de vedere - nu vad deloc necesara, ca sa nu spun ca mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare in directia in care si Romania sa descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important in deciziile noastre viitoare, mai ales ca stim ca bancile, daca noi vom misca rata de politica monetara, primul lucru pe care il fac este sa reduca rata dobanzii la depozite, nu la credite", spunea, recent, guvernatorul BNR.
