Bancherii români spun că e bine ca românii să ia credite de consum în moneda în care primesc salariul, tocmai pentru a evita riscul valutar. Doar în proporţie de 50% au făcut aşa. Numărul restanţierilor e în creştere şi la noi dar, paradoxal, al celor care au credite de nevoi personale în lei. Iată valoarea lor a ajuns la 1,2 miliarde de euro.
Temerile economiştilor europeni sunt legate de vremurile mai bune care vor veni după orice criză. Deja băncile se pregătesc să relaxeze creditare şi să scadă dobânzile. Şi vor să prevină o nouă euforie cum a fost, de exemplu, când toată lumea lua credite în franci elveţieni, orpite acum, dar pentru care plătesc rate cu peste 30% mai mari.
Discuţiile sunt axate, în primul rând pe creditul de nevoi personale fără garanţii în euro, moneda în care toţi românii sunt tentaţi să se împrumute. Dacă măsura va fi adoptată, aceste credite vor fi interzise aproape în intregime pentru foarte puţini români iau salariul în euro. Teoretic, doar ei vor avea acces până când România va trece la euro.
De exemplu, în 2007 când un euro era 3 lei şi 10 bani, o rată de 100 de euro la un credit fără garanţii era 310 lei. Astăzi este 410 lei. Venitul lunar a rămas, în multe cazuri acelaşi, dar rata a crescut cu 25%.
Bancherii nu vorbesc încă de o asemenea interdicţie şi pentru creditul ipotecar în euro.
Dacă acum ar vrea cineva să-şi cumpere o locuinţă cu 50 de mii de euro de la bancă trebuie să aibă un salariu de minimum 3 mii de lei, iar rata va fi 330 de euro pe lună. Toţi ştiu că, pe termen lung euro e mai avantajos pentru că dobânda este de două ori mai mică decât la lei. Iată, dacă împrumutăm aceeaşi sumă, dar în moneda românească, venitul cerut de bancă este de 4.600 de lei, iar rata 2.350 de lei, cu 150 de euro mai mare.
Până acum, doar Ungaria a restricţionat creditele ipotecare în euro. Iar Polonia se pregăteşte să impună aceleaşi limite.
Observator
