Autorităţile kazahe au criticat poziţia comercială a Moscovei şi au afirmat că aplicarea unor contrasancţiuni la cele europene reprezintă „un drum spre nicăieri”. De aceeaşi părere sunt şi autorităţile din Belarus, stat dependent de capitalul şi de energia Rusiei, care au primit înainte de semnarea tratatului un împrumut de două miliarde de dolari de la Moscova şi concesii în privinţa importurilor de energie. Lipsa unei perspective acceptate de toate cele trei ţări încalcă obiectivul declarat al UEE de a crea o piaţă comună în care libera circulaţie a mărfurilor, a capitalului şi a forţei de muncă să fie deplină şi scoate în evidenţă vulnerabilitatea viitoarei uniuni, scrie Financial Times.
Kazahstanul este al doilea stat ca mărime a economiei dintre fostele republici sovietice, iar în ultimele două decenii, de când preşedintele autocrat Nursultan Nazarbaiev este la putere, a încercat să-şi echilibreze interesele comerciale între cei doi mari vecini ai săi, Rusia şi China. Însă sancţiunile occidentale contra Rusiei au început să afecteze şi economia kazahă din cauza legăturilor puternice comerciale şi sociale pe care guvernul de la Astana le are cu Moscova.
