Unda de şoc s-a resimţit rapid şi în ţara noastră.
În primul semestru din 2008, creşterea economică era de aproape 9%. Nimic nu anunţa un dezastru câteva luni mai târziu. Dar dezastrul s-a produs, iar în 2009 ţara noastră intra oficial în recesiune. Scăderea economică a fost în acel an de peste 7 procente. 2010 rămâne sub semnul recesiunii, cu o scădere de 1,3%.
Economia s-a recuperat uşor abia după un an agricol bun în 2011. Creşterea economică a fost atunci de 2,5%, departe însă de performanţele din 2008. În 2013, creşterea economică este prognozată la 2%, după ce anul trecut avansul a fost de doar 0,7%.
Efectele crizei s-au simţit imediat şi în buzunarele românilor. Cursul valuatar s-a apreciat constant. În doar câteva luni, euro ajunsese la 4,2 lei, de la 3,5 lei. Asta a însemnat facturi mai scumpe pentru populaţie. Şi salariile au scăzut. În sistemul bugetar lefurile au fost taiate cu 25%. În schimb, taxa pe valoare adaugată a fost majorată cu 5 procente, iar romanii au fost nevoiţi să plătească alimente mai scumpe.
Nu e de mirare că măsurile de austeritate şi constrângere economică au lăsat fără loc de muncă sute de mii de români. Rata şomajului s-a dublat pe perioada crizei. Urme adânci au fost lăsate şi la capitolul investiţii străine. S-au prăbuşit de la 9,4 mld. euro la 1,6 miliarde în 2012. Abia în acest an, investiţiile sunt estimate să crească uşor, până la 2 miliarde de euro.
