?Este ceva scârbos să mă oblige pe mine statul să cotribui la fondurile de pensii private, fără voia mea?, spune Şerbănescu.
Din contribuţiile lunare, fondurile de pensii investesc în aşa numitele instrumente cu risc scăzut (IRS), precum:
- instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite în lei la o bancă română, sau la o sucursală a unei instituţii de credit străine autorizată să funcţioneze pe teritoriul României, fără să depăşească un procent mai mare de 20% din valoarea totală a activelor fondului
- titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice din România, emise de state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, in procent de până la 70% din valoarea totală a activelor fondului.
- obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale din România sau din statele membre ale Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European, in procent de până la 30% din valoarea totală a activelor fondului.
- valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din România, din statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, in procent de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului.
- titluri de stat şi alte valori mobiliare emise de state terţe, in procent de până la 15% din valoarea totală a activelor fondului.
- obligaţiuni şi alte valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate, emise de către autorităţile administraţiei publice locale din state terţe, in procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului.
- obligaţiuni şi alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale, dacă aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate şi îndeplinesc cerinţele de rating, in procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului.
- titluri de participare emise de către organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din România sau din alte ţări, in procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului.
Aceste investiţii se fac de către societăţi ale căror servicii sunt contractate pentru a manipula banii depuşi de contribuabili. Societăţile respective sunt alese în urma unor licitaţii la participarea cărora trebuie îndeplinite anumite criterii de performanţă despre care analistul Ilie Şerbănescu spune că sunt stabilite în aşa fel încât nicio societate românească să nu câştige.
Practic, fondurile private de pensii sunt nişte pârghii prin care Uniunea Europeană trage bani de la periferie, spune Şerbănescu.
Dacă din investiţii se obţine profit, acesta se întoarce în contul contribuabilului după deducerea comisioanelor de administrare.
?Dacă face profit, societatea de administrare îşi ia comision, restul îl varsă în fond şi fondul împarte banii oamenilor care au participat. Deci revine şi fiecărui individ în parte?, spune Şerbănescu.
Dacă se pierd bani, cel care suporta consecinţele este doar contribuabilul, a declarat analistul economic pentru Antena3.ro.
Contribuţiile acestea nu sunt actualizate cu rata inflaţiei, în aşa fel încât la sfârşitul perioadei de rambursare e posibil să te trezeşti cu un mare... nimic. Motivul? Fondurile de pensii spun că această actualizare ar fi un mecanism ?comunist?, care nu e în spiritul economiei de piaţă.
Analistul economic nu se declară total împotriva acestui sistem de economisire pentru bătrâneţe, dar spune că nu ar trebui ca o asemenea contribuţie să fie impusă.
?Dacă aş avea 20 de ani şi mi s-ar oferi o schemă de pensii private, dar facultativă, aş încerca să pun o sumă rezonabilă care să nu mă afecteze în această chestiune?, a încheiat analitul Ilie Şerbănescu.
Sintia Radu, Antena3.ro
