“Eu nu cred in acest scenariu extrem. In primul rand, legal si procedural, ei (grecii – n.r.) nu pot exclusi din zona euro. Singura posibilitate ar fi ca, unilateral, sa decida ei sa se retraga, dar si aici este posibil sa fie nevoie de ratificarea unor modificari de catre statele membre ale tratatelor europene. Nu cred ca vor vota la referendum iesirea din zona euro pentru ca asta ar insemna dezastru pentru Grecia: daca acum se plang dupa ajutorul dat de FMI si statele europene, daca ies din zona euro nu ii va mai finanta nimeni o perioada lunga de timp. Nu isi vor mai putea plati salariile si pensiile si vor trebui sa se bazeze in acest context doar pe propriul buget”, explica analistul Ionut Dumitru. Acesta este presedinte al Consiliului Fiscal si detine pozitia de analist – sef in cadrul Raiffeisen Bank Romania.
In opinia acestuia, efectele unui asemenea scenariu extrem ar fi negative atat in ceea ce priveste Romania, cat si in Europa, in general.
“Teoretic, euro ar trebui sa fie mai puternic, sa se aprecieze, dar situatia se poate complica pentru cei ce raman (in zona euro – n.r.). Pentru Romania este vorba si de aversiunea la risc. O iesire a Greciei din zona euro ar aduce turbulente externe mai mari, ar mari deficitele, nu doar Romania, ci Europa ar reintra in recesiune. V-aduceti aminte ce s-a intamplat dupa Lehman Brothers? Pietele financiare au inghetat, ar exista o indisponibilitate a finantarii”, atrage atentia Ionu Dumitru, care insista asupra faptului ca acest scenariu este exclus pentru greci pentru ca ar insemna un gest sinucigas, un faliment al Greciei.
Si Matei Paun se declara adeptul ideii ca Grecia nu va merge pe calea iesirii din zona euro.
“I-ar afecta pe dansii (pe greci – n.r.) daca s-ar intampla sa decida iesirea din zona euro. In ceea ce priveste evolutia monedei euro, ar fi mai logica o apreciere, ar trebui sa se intareasca, insa pe terme scurt este de asteptat sa fie fluctuatii puternice pe piete, o volatilitate mare. Un asemenea scenariu ar intarzia orice revenire economica, riscul ar fi mai scump, efectele ar fi negative datorita faptului ca ar avea loc o crestere a costului riscului si ar amana decizii investitionale, care se reflecta in noi locuri de munca si in somaj”, explica analistul Matei Paun.
Un alt efect ar fi ca Romania va trebui sa ia o hotarare decisiva si sa se gandeasca daca vrea sa treaca la un euro nordic, sustinut de Germania si de statele din nordul Europei, adauga Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata.
“Euro s-ar intari prin iesirea Greciei pentru ca inseamna ca iese din zona euro cel mai slab stat. Ar urma o apreciere a euro in urma iesirii unui stat periferic”, explica Voinea.
Fara Grecia, intreaga zona euro ar fi afectata. Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, spunea chiar ca efectele s-ar simti la nivelul intregii Uniuni Europene, implicit si asupra Romaniei.
Cu perspectiva unei intariri a euro si a unei scumpiri a finantarilor, bancile din Romania s-ar confrunta cu o noua escaladare a portofoliului de credite neperformante, in timp ce relansarea creditarii si a consumului ar amana relansarea economiei. Singurul efect pozitiv al ascensiunii euro l-ar resimti exportatorii, cei care au si fost motorul cresterii economice de la inceputul acestui an, insa si acest efect ar fi limitat de evolutia pietelor - tinta de desfacere si de conditiile de obtinere a finantarilor necesare pentru capital de lucru si investitii.
In acest moment, pe piata romaneasca, tocmai a fost anuntata o masura ceruta in repetate randuri de catre companii, si anume reducerea dobanzii – cheie de catre banca centrala pentru a determina bancile sa ieftineasca imprumuturile si astfel sa incurajeze reluarea creditarii. BNR a anuntat astazi, reducerea dobanzii de referinta la 6% de la 6,25%, nivel mentinut in ultimul an si jumatate.
Ultimele zile au adus vesti bune la nivel macroeconomic. Presedintele Traian Basescu anunta recent o crestere economica de 3% in trimestrul al treilea, pe fondul unei recolte agricole bune. In acelasi timp, inflatia a coborat in acest an la 3,45% la finele lunii septembrie fata de luna anterioara.
Dar, saptamana aceasta este una proasta pe pietele financiare externe, care nu si-au revenit dupa anuntul – soc facut la inceputul saptamanii de catre premierul grec Giorgios Papandreu, care a spus ca intentioneaza sa-si consulte cetatenii prin referendum pe tema noilor planuri de bailout stabilite dupa indelungi negocieri, care pentru greci inseamna alte masuri de austeritate in urma carora statul grec va beneficia de stergerea a 100 mld. Euro din datorii, adica jumatate din ele, in timp ce pentru marile banci europene private acest lucru echivaleaza cu o pierdere de 50% a obligatiunilor emise de statul elen. Bancile private europene au acceptat aceasta masura in extremis saptamana trecuta dupa ce presedintele francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au avertizat ca exista riscul unei pierderi in intregime a valorii bondurilor elene detinute.
Anuntul a adus nervozitate pe pietele bursiere ale lumii, trendul fiind resimtit si la Bucuresti. Astazi, indicele BET a pierdut 0,4%, a patra scadere consecutiva dupa ce de la inceputul saptamanii a suferit pierderi de cate doua procente pe zi.
Furia de pe pietele financiare s-a mutat apoi la nivelul liderilor europeni, presedintele francez convocand pentru astazi o intrunire de urgenta la care sa participe premierul grec alaturi de cancelarul german Angela Merkel, directorul Fondului Monetar International, invitat fiind si noul presedinte al Bancii Centrale Europene, Mario Draghi. Intalnirea are loc inainte de summitul G20 din 3 – 4 noiembrie de la Cannes.
Presedintele francez si ceilalti lideri europeni vor ca indiferent de rezultatul unui referendum organizat in Grecia sa impuna ca masurile de austeritate sa fie asumate de catre cabinetul lui Papandreu si de catre Parlamentul de la Atena in schimbul noului program de asistenta financiara. Si americanii au cerut respectarea acordului incheiat la Bruxelles saptamana trecuta pentru reducerea datoriilor Greciei.
