"Evoluţiile recente sunt încurajatoare. Indicatorii de mare frecvenţă sugerează că PIB-ul s-ar putea stabiliza în a doua parte a anului, aducând contracţia economică la 8% pentru întreg anul. Pentru 2010, se estimează o creştere economică de 0,5%. Tensiunile financiare s-au redus semnificativ de la începerea programului. Până în prezent, sectorul bancar pare relativ neinfluenţat de criză, dar riscurile nu au dispărut, în special din cauza procentului în creştere de împrumuturi neperformante. Situaţia balanţei de plăţi s-a îmbunătăţit, deficitul de cont curent s-a redus, iar fluxurile de capital au fost mai bune decât se aştepta. Incertitudinea politică actuală nu a influenţat, până în prezent, aceste evoluţii", a afirmat Idu, la o conferinţă organizată de Institutul European din România şi Comisia Europeană.
El a precizat că România a înregistrat progrese importante şi în ceea ce priveşte reformele structurale şi ale administraţiei fiscale, în special prin intermediul adoptării legii de unificare a sistemelor publice de salarizare, a elaborării proiectului de lege despre responsabilitatea fiscală şi a celui despre reformarea sistemului de pensii.
"Sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea fiscală. Este improbabil ca nivelul de deficit bugetar ţintit să fie atins în 2009. În plus, nu există un proiect de buget pentru 2010, iar proiecţiile de bază au în vedere un deficit de ordinul a 9% din PIB", a continuat oficialul Comisiei Europene.
El a precizat că situaţia politică actuală pune piedici continuării consolidării fiscale, proces necesar.
"Un consens politic, dar şi un angajament reînnoit pe calea reformelor sunt esenţiale pentru depăşirea dificultăţilor actuale. În acest sens, Comisia sprijină din plin autorităţile în eforturile lor de a face faţă acestor provocări", a afirmat Idu.
El a arătat că, dată fiind situaţia politică, Guvernul nu a fost în poziţia de a depune un proiect de buget şi nici de a-şi lua angajamente clare pentru reducerea deficitului în 2010, în conformitate cu acordul.
"România a apelat la sprijin financiar extern. Asistenţa financiară de la UE este condiţionată de punerea în practică a unui program coerent de politică economică, având în vedere consolidarea fiscală, reformarea administraţiei fiscale, reglementarea şi supervizarea sectorului financiar, precum şi reforme structurale. Comisia Europeană au decis în comun acord să amâne finalizarea ealuării şi, în consecinţă, deblocarea de noi tranşe", a explicat Idu.
România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
Antena3.ro
