Pe lista viitorului fond figurează 25 de companii. Este vorba despre pachete de actiuni deţinute de stat la companii cu capital majoritar privat precum Petrom sau Rompetrol, companii de stat rentabile, aşa cum este Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, dar şi companii ineficiente: de exemplu Complexul energetic Hunedoara. Pe listă apar până şi companii care sunt, în prezent, în procedură de transfer la Ministerul Finanţelor. Iar influenţa pe care ar căpăta-o ministrul Constantin Niţă nu se opreşte aici.
"Ministrul delegat pentru energie va fi împuternicit ca împreună cu Fondul şi pe bază de protocol să decidă cu privire la alte acţiuni/active ale statului aflate în administrarea Ministerului, altele decât cele prevăzute în anexă, în scopul consolidării portofoliului fondului."
Asta ar însemna şi mai multe companii controlate. Şi, ce-i drept, la începutul lunii Constantin Niţă vorbea despre un efort comun al complexurilor energetice pentru investiţii la marile proiecte, aşa cum este Tarniţa.
Finanţarea proiectelor de investiţii în energie se va face din fondurile proprii ale Fondului, din fondurile proprii ale operatorilor economici din portofoliu.
Constituirea Fondul Roman de Investitii Strategice in Energie si Resurse Energetice SA în subordinea ministrului Niţă nu este văzută cu ochi buni de Ministrul Economiei.
Proiectul de lege este, în prezent la Senat, pentru dezbatere.
