Experţii CE, FMI şi Băncii Mondiale, aflaţi la Bucureşti în perioada 24 aprilie-9 mai pentru evaluarea acordurilor cu România, au anunţat la finalul misiunii că estimează un avans economic de circa 1,5% pentru România în acest an.
Pentru anul următor, Comisia a redus prognoza de creştere economică a României de la 3,4%, cât anticipa în toamnă, la 2,9%.
Creşterea de 1,4% a PIB în acest an va fi susţinută în principal de cererea internă, notează CE. C
Chiar dacă populaţia şi companiile vor continua să-şi ajusteze situaţia financiară în prima jumătate a anului, continuarea trendului de creştere a numărului de persoane angajate, împreună cu inflaţia mai redusă, ar trebui să susţină venitul real cheltuibil.
Această evoluţie ar trebui să contribuie şi la revigorarea consumului privat în a doua jumătate a anului. Comisia estimează menţinerea ratei de creştere a consumului privat la 1,3% în acest an, urmată de o dublare anul următor la 2,6%.
Cererea externă va continua să aibă un impact negativ în 2012, din cauza perspectivelor economice ale UE, destinaţia a circa 70% din exporturile României.
Cererea mai slabă la export va afecta creşterea livrărilor la extern, în timp ce importurile vor avea avans mai lent, fiind susţinute de cererea internă. Creşterea deficitului comercial rezultată va conduce la majorarea deficitului de cont curent la 5% în acest an.
Exporturile vor avansa cu numai 2,9% în acest an, faţă de aproape 10% anul trecut. În 2013, creşterea exporturilor se va accelera la 5,8%. În acelaşi timp, importurile vor înregistra o încetinire de la 10,5% anul trecut la 4% în acest an, urmată de o creştere de 7,4% anul următor.
Şomajul, calculat conform standardelor europene, va coborî de la 7,4% anul trecut la 7,2% în acest an, iar ulterior la 7,1%.
Pentru anul în curs riscurile rămân dominante, incluzând nevoia ca populaţia să-şi revină financiar, împreună cu standardele mai stricte pentru acordarea de împrumuturi de consum, care ar putea conduce la un consum privat sub nivelul anticipat în prezent, potrivit CE.
Creşterea economică ar putea fi susţinută de o contribuţie mai puternică a investiţiilor, din absorbţia mai ridicată de fonduri UE, şi de cererea internă, legată de posibile derapaje pre-electorale.
Raportul dintre datoria ţării şi PIB este aşteptat să se stabilizeze în 2012-2013 la 34,6% după câţiva ani de avans rapid, cauzat de creşterea economică.
