Astfel, dacă grecii ar renunţa la moneda unică în favoarea drahmei, atunci peste 5% din PIB-ul zonei euro ar dispărea dintr-odată. Dacă această ieşire ar fi controlată de autorităţile UE, pierderea nu va fi "atât de mare", ci ar afecta numai 2% din PIB.
Situaţia Greciei nu este îngrijorătoare numai pentru UE, ci şi SUA s-au arătat alarmate de prăbuşirea acestei ţări, care ar trage după sine zeci de state la fel de fragile.
Mai mult, un eventual colaps al grecilor ar fi exact ca un joc de domino, afectând iremediabil şi economia americană, abia revenită de pe prăpastia recesiunii, scrie The Guardian.
Ieşirea Greciei din zona euro ar fi undeva între catastrofă şi Armaghedon
Daunele provocate Europei de o ieşire a Greciei din zona euro ar fi "undeva între catastrofă şi Armaghedon", a declarat Charles Dallara, şeful Institutului pentru Finanţe Internaţionale (IFI), care a reprezentat investitorii privaţi în negocierile de restructurare a datoriilor elene. Teama se transformă în panică.
Politicienii au început să vorbească deschis despre riscul ca Grecia, aflată în al cincilea an de recesiune, să iasă din zona euro. Dallara a apreciat că o astfel de ieşire ar avea un cost atât de mare încât Europa trebuie să găsească o soluţie acceptabilă de rezolvare a problemelor. "Cred că ieşirea Greciei este posibilă, dar nu aş numi-o inevitabilă şi nu aş numi-o nici probabilă, întrucât costurile pentru Grecia, Europa şi întreaga economie mondială ar fi imense", a avertizat Dallara.
El a adăugat că presiunile asupra Spaniei, Portugaliei, chiar şi asupra Italiei şi Irlandei ar fi uriaşe, iar necesitatea ca Europa să intervină cu un sprijin mai larg pentru sistemele bancare ar fi substanţială. Dallara a arătat că nu există un plen pentru o ieşire ordonată a Greciei din zona euro, iar programul de salvare ar trebui ajustat noilor realităţi, cu o prelugire a termenelor de ajustare fiscală cu un an sau 18 luni, ceea ce ar costa Europa alte 6-10 miliarde de euro.
Oficialul IFI recomandă încetinirea ritmului reformelor în alte ţări, în special în Spania şi Portugalia, pentru că Europa trebuie să se concentreze mai puţin pe tăierile de cheltuieli pe termen scurt şi mai mult pe aplicarea reformelor dificile de pe piaţa muncii.
El propune ca fondurile de salvare ale Europei să fie investite direct în institţiile financiare vulnerabile, mai ales din Spania, ţară pe care o laudă pentru "eforturile eroice" de administrare a crizei.
Grecii îşi retrag banii din bănci
Grecii au retras luni din bănci peste 700 milioane de euro, potrivit unor discuţii între preşedintele ţării, Karolos Papoulias, şi liderii partidelor, în cadrul cărora şeful statului a transmis un avertisment al băncii centrale că teama populaţiei s-ar putea transforma în panică.
Preşedintele a transmis politicienilor informaţia, primită de la şeful băncii centrale, George Provopoulos, că grecii au retras cel puţin 700 de milioane de euro din bănci pe parcursul zilei. "Mi-a spus că nu există panică, dar există o teamă puternică, care se poate transforma în panică. Retragerile şi ieşirile până la ora 16:00, când am vorbit cu el, se situau la 700 milioane de euro. Provopoulos se aşteaptă la ieşiri totale de circa 800 de milioane de euro", a spus preşedintele.
Grecii retrag constant bani din bănci de mai multe luni, dar până în prezent nu au existat cozi la băncile din Atena. Retragerile de luni au depăşit însă cu mult ritmul în care grecii au scos bani din bănci de la începutul crizei datoriilor în 2009, notează Wall Street Journal.
