Cei mai importanţi indicatori care au stat la baza stabilirii ierarhiei au fost gradul de dotare cu spaţii comerciale, accesul la aeroport, autostrăzi, gara de nord, transport public de suprafaţă, dar şi subteran, prezenţa parcurilor şi gradul de aglomerare şi poluarea fonică.
Studiul nu include cartierele din zona centrală şi semicentrală, cum ar fi Dorobanţi sau Centrul civic. Cartierele lipsite de parcuri, fără zone comerciale moderne şi transport subteran au fost depunctate. Au primit o stea aşa numitele cartiere dormitor din sectorul 5, gen 13 septembrie, Sebastian, Rahova şi Ferentari. Două stele a obţinut cartierul Dristor Vitan, acoperit parţial de metrou şi cu puţine spaţii verzi. Singurul element care a ridicat cartierul fiind mall-ul din zonă. Tot două stele a obţinut şi Bucureştii Noi.
A fost cotat cu trei stele în schimb cartierul Drumul Taberei. Acesta a fost totuşi depunctat pentru că nu asigură locuitorilor săi acces rapid la zonele din centrul şi nordul Capitalei.
Chiar dacă se află pe primul loc în topul celor mai scumpe cartiere, Băneasa a obţinut în acest top doar patru stele. Şi asta din cauza lipsei transportului public subteran. Tot patru stele au şi cartierele Berceni, Colentina şi Militari. Acesta din urmă a fost depunctat pentru că îi lipsesc parcurile şi înregistrează cote ridicate de poluare.
Pe de altă parte, cartierele Aviaţiei, Griviţei şi Crângaşi au obţinut cinci stele pentru că se bucură de o bună acoperire cu spaţii moderne de cumpărături şi parcuri şi acces rapid la zona centrală a oraşului.
Antena 3
