Grupul petrolier cuprinde aproximativ 40 de companii, cu activităţi în 13 ţări, iar printre activităţile de bază se numără cele de rafinare, explorare, distribuţie, servicii industriale, logistică, marketing, dar şi servicii de turism şi transport aerian.
Climatul politic din Kazahstan
18 august 2007 este data la care scrutinul legislativ a decis ca Parlamentul de la Alma Ata să fie ocupat, în exclusivitate, de partidul de guvernământ. Sub titlul ?Republica Socialistă Kazahstan?, gazeta liberală rusă Vremia Novosti evocă revenirea statului la situaţia dinaintea dezmembrării URSS, în urmă cu 16 ani. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu consideră scrutinul democratic, la fel ca toate alegerile precedente organizate de la declararea independenţei Kazahstanului.
Cât despre prietenia kazahilor cu mama Rusia, un înalt funcţionar al administraţiei prezidenţiale kazahe, citat de Kommersant, a declarat sub rezerva anonimatului că Nursultan Nazarbaiev, actualul preşedinte, ?a dat noroc cu Putin în cinstea celui de al treilea mandat al preşedintelui rus?. Conform Constituţiei ruse, preşedintele actual nu mai poate candida la alegerile din martie 2008, iar ?preşedintele kazah a oferit un exemplu preşedintelui rus?, scrie cotidianul de opoziţie Kommersant. ?Preşedintele Nursultan Nazarbaiev a folosit aceste alegeri pentru a-şi convinge colegul, pe Vladimir Putin, că poate face ce vrea cu sistemul politic al ţării sale. Şi că Occidentul acceptă acest lucru?, comentează aceeaşi publicaţie.
Cine (nu) foloseşte zăcămintele kazahe
Luni, 27 august, când s-a anunţat şi vânzarea acţiunilor Rompetrol, guvernul din Kazahstan a ordonat suspendarea lucrărilor la zăcământul de petrol de la Kashagán, cel mai mare din ţară şi unul dintre cele mai mari din lume, ?din cauza gravelor violări ale legislaţiei în domeniul mediului de către Agip KCO?, consorţiul care operează zăcământul, potrivit agenţiei EFE. ?Am ordonat suspendarea activităţilor pe un termen de trei luni?, a afirmat ministrul Protecţiei Mediului Înconjurător, Nurlán Iskákov.
Consorţiul Agip KCO (Agip Kazakhstan North Caspian Operation Company), fondat în 1997, este format din compania kazahă de stat KazMunaiGaz, compania petrolieră italiană Eni, companiile americane ExxonMobil şi ConocoPhillips, cea olandeză Royal Dutch/Shell, cea franceză Total şi firma japoneză Inpex. Ministrul Protecţiei Mediului a acuzat în mod direct compania italiană Eni de faptul că a încălcat legislaţia în domeniul protecţiei mediului, semnalând reducerea dramatică a volumului capturilor de peşte în zonă şi dispariţia mai multor exemplare de foci.
O serie de analişti arată însă că motivul conflictului constă în faptul că Eni a anunţat recent că producţia comercială din Kashagán va fi întârziată în perioada 2008 - 2010, decizie ce a nemulţumit autorităţile din Kazahstan. Totodată, Eni a înaintat ideea că se va înregistra o creştere a costurilor proiectului de exploatare de la 57 miliarde dolari la 136 miliarde dolari.
Situat în nord-vestul Mării Caspice, zăcământul Kashagán, cu o serie de puţuri subterane şi o suprafaţă de 5600 kilometri pătraţi, deţine rezerve dovedite de 10 miliarde tone petrol sau 38 miliarde barili, din care exploatabile între 9 şi 13 miliarde barili.
Preşedintele Nazarbaiev face reduceri de personal
Agenţiile de presă anunţă, la numai o zi după tranzacţia Rompetrol, că preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, şi-a demis ginerele, Timur Kulibaiev, din funcţia de vicepreşedinte al grupului Samruk, din care face parte compania petrolieră KazMunaiGaz. Nu au fost oferite explicaţii. Cât despre cârmaciul şef al grupului Samruk, Sauat Minbaiev, el conduce, de luni, şi ministerul kazah al energiei.
Prin achiziţia pachetului majoritar din Rompetrol, KazMunaiGaz asigură statului kazah dublarea capacităţii de rafinare şi accesul rapid la pieţe europene. KMG controlează acum o treime din producţia petrolieră a Kazahstanului, al doilea mare producător de petrol şi gaze din spaţiul ex-sovietic după Rusia.
Antena3.ro
