Ce înseamnă, totuşi, blocarea sistemului bugetar pentru ceilalţi cetăţeni români care nu lucrează în respectivul sector şi care nu cer statului majorări salariale în plină criză? Zile libere pentru elevi şi studenţi şi concedii nedeterminate pentru funcţionarul public deloc amabil, care refuză în repetate rânduri să te ajute la completarea unui formular. Nimic interesant. Aparent.
Pe termen lung, o criză generală în sectorul bugetar poate conduce la dezechilibe macroeconomice, mai pe româneşte probleme "cu banii".
Greva în învăţământ
Profesorii declanşează luni, 3 noiembrie, greva generală. Activitatea în institutţiile de învăţământ se sistează. Elevii şi studenţii vor pierde ore de curs importante, care, cel mai probabil, vor fi recuperate la o dată ulterioară încetării protestului.
Scenariu pesimist: Greva profesorilor se prelungeşte până în perioada de evaluări semestriale. În cazul elevilor, tezele şi lucrările de control se amână. Acest lucru se traduce printr-un volum mare de informaţii care trebuie acumulat în perioada de după greva generală. Rămâne de văzut ce se întâmplă cu examenele studenţilor: dacă vor fi amânate, în ce condiţii se vor susţine şi dacă vor fi considerate restanţe pe care studenţii vor trebui să le plătească. "Nu s-a întâmplat aşa ceva până acum şi nu cred că se va întâmpla. Nu cred să existe vreun profesor care să nu se prezinte la examenele din sesiune. Nu cunosc nici vreun regulament care să prevadă amânarea examenelor în grevă", a declarat pentru Antena3.ro, Florina Mohanu, director de Comunciare şi Relaţii Publice al Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Greva în sistemul sanitar
Şi angajaţii din Sănătate ameninţă cu greva. Totuşi, cadrele medicale nu pot opri, în totalitate, activitatea din spitale şi policlinici de stat, pentru că legea interzice acest lucru.
"În unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în unităţile de transporturi pe căile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, în uniăţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă, greva este permisă cu condiţia ca organizatorii şi conducătorii grevei să asigure serviciile esenţiale, dar nu mai puţin de o treime din activitatea normală, cu satisfacerea necesităţilor minime de viaţă ale comunităţilor locale"( Articolul 66 din Legea nr. 168/12 noiembrie 1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă).
Scenariu pesimist: Cozi interminabile la spitale şi alte unităţi sanitare, nervi, tratamente prescrise pe fugă. Acest lucru îi va împinge pe românii cu dare de mână să se reorienteze către sistemul sanitar privat, unde costurile sunt mult prea mari pentru a fi suportate de cetăţenii cu venituri mici, precum pensionarii sau şomerii. Nici aici, asistenţa sanitară nu este garantată, întrucât cele mai mult clinici sunt foarte aglomerate şi preferă numai clienţii vechi, cei noi fiind nevoiţi să aştepte săptămâni în şir pentru a fi trataţi de o banală răceală. Preţul intervenţiilor chirurgicale se ridică la sume exorbitante, o naştere costând câteva mii de lei.
Greva funcţionarilor publici
Funcţionarii publici sunt o altă categorie salarială care avertizează că vor pune pe jar actualul Guvern. Alianţa Naţională a Sindicatelor Bugetarilor "SED LEX" se pregăteşte de greva generală de pe 13 noiembrie. Din SED LEX, fac parte Federaţia Naţională a Sindicatelor din Finanţe, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţia Locală, Federaţia Naţională a Sindicatelor Muncii şi Protecţiei Sociale, Federaţia Sindicatelor Statisticienilor din România, precum şi Filialele judeţene ale Alianţei Federative ale Sindicatelor Funcţionarilor Publici "SED LEX". Pe scurt, înteaga activitate a instituţiilor publice va fi paralizată.
Scenariu pesimist: Greva are efecte semnificative pe termen lung. În cazul în care forma de protest se extinde pe o perioadă lungă, vor avea de suferit atât statul, cât şi cetăţenii.
O primă problemă vine din imposibilitatea plăţilor taxelor şi impozitelor. Cetăţenii nu mai au unde să achite dările către stat, iar statului nu îi mai intră sursele cele mai importante de finanţare: baniid e la contribuabili. Prin urmare, alte categorii de populaţie vor fi defavorizate, în special cei care depind, în mod direct, de stat, precum pensionarii sau elevii prin alocaţii. Afectate direct vor fi şi întreprinderile pe care statul le deţine sau pe care le subvenţioenază.
Fără cozi la ghişee
Problema cozilor de la ghişee a încercat să fie rezolvată printr-un sistem de achitare online a impozitelor
. În cele mai multe dintre cazuri, sistemul nu este funcţional. Procedura este prea complicată, necesitând şi ajutor din partea unui funcţionar public, parola şi contul de utilizator fiind ridicate, în plic, de la primărie.
Plata online a impozitelor este îngreunată şi de accesul la Internet, de care nu beneficiază foarte mulţi români. Potrivit Internet Usage Statistics, 5.062.500 de persoane utilizau Internetul în august 2007, adică aproape un sfert din populaţia ţării, iar mai puţin de 5% apelau, în iulie 2008, la serviciile de plăţi online, scria Adevărul, în ediţia electronică.
Iată, spre exemplu, câteva dintre adresele puse la dispoziţia bucureştenilor pentru a-şi achita online impozitele:
- www.impozitelocale1.ro: Primăria sectorului 1
- www.ps21.rdsnet.ro: Primăria sectorului 2
- www.ditl3.ro: Primăria sectorului 3
- www.dgitl4.ro: Primăria sectorului 4
Pagina primăriei sectorului 5 nu funcţionează, iar sectorul 6 lucrează în colaborare cu Ministerul Finanţelor.
O altă formă de a plăti impozitele şi taxele o reprezintă ordinele de plată, realizate prin banca la care contribuabilul are cont deschis, de asemenea neaccesibilă tuturor.
Investiţii amânate
Afectaţi de o grevă prelungită în sectorul bugetar ar putea fi şi micii investitori, persoane fizice şi juridice, care doresc obţinerea unor fonduri pentru a-şi finanţa ideile de afaceri. La nivel macroeconomic, acest fapt s-ar traduce prin amânarea unor investiţii, prin urmare amânarea unor bani care s-ar putea întoarce la bugetul de stat prin impozite pe profit, care la rândul lor s-ar redistribui menajelor.
Bugetul de stat reprezintă o componentă majoră a sistemului financiar, ocupând o pondere de 25-30% din Produsul Intern Brut. Este o listă de venituri şi cheltuieli pe care statul le face în decursul unui an. Din punct de vedere juridic, bugetul de stat e considerat o lege care prevede şi autorizează veniturile şi cheltuielile statului pe un an, iar, sub aspect economic, exprimă, în bani, relaţiile care se stabilesc la formarea şi repartiţia resurselor bugetare. Principiul fundamental al elaborării oricărui buget de stat este redistribuirea, adică luăm bani de la anumite categorii sociale şi îi dăm altora defavorizaţi sau care au nevoie de ajutor.
Miercuri, liderii principalelor federaţii sindicale, "Spiru Haret", Sanitas şi SED LEX au anunţat că se pregătesc pentru declanşarea unei greve la nivel naţional, menite să blocheze întregul sistem bugetar, ca urmare a hotărârii Guvernului de a nu acorda majorarea salarială de 50 de procente profesorilor. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a invitat liderii sindicali la dialog şi responsabilitate, spunând că greva nu reprezintă soluţia problemelor lor.
Sintia Radu, Antena3.ro
