Avem urmatorul exemplu: partea A vinde un teren partii B, iar la scurt timp, C, vecinul lui A vinde un teren alaturat la un pret dublu fata de cel obtinut de A, acesta din urma se considera lezat de B. Poate solicita A anularea contractului? Potrivit noului Cod Civil, in vigoare de 11 zile, atunci cand exista neconcordante intre valoarea contractului si valoarea de piata poate fi invocata leziunea de catre partea A din exemplul nostru in termen de un an de la incheierea contractului.
Leziunea, fiducia, impreviziunea – sunt cateva dintre institutiile noi cu impact in mediul de afaceri introduse de catre Codul Civil, care inlocuieste de la 1 octombrie vechiul Cod creat in urma cu circa 140 de ani dupa cel al lui Napoleon. Pe cealalta fata a Codului se vad si neajunsurile: introducerea de institutii si de reguli noi inseamna nevoia de norme de aplicare noi pentru fiecare prevedere noua in parte, iar numarul mare de modificari intrate in vigoare au potentialul de a creste numarul de dosare ajunse in justitie in perioada urmatoare pana cand aceste reglementari se vor aseza si se vor sedimenta.
Mai mult, instanta de judecata va putea desfiinta, modifica sau completa un contract, daca partile contractante nu se pun de acord asupra lui.
“Exista, in primul rand, norme ale Codului Civil care se cer revizuite sau puse in armonie unele cu altele. In alte cuvinte, noul Cod Civil trebuie revizuit. Sunt institutii sau principia care trebuie revizuite…Sunt necesare redefinirile unor concepte esentiale si redefinirea raportului dintre notiunile de vinovatie, intentie si culpa”, a spus Florentin Tuca, managing partner al firmei de avocatura Tuca, Zbarcea & Asociatii in cadrul conferintei “Noutatile introduse prin Codul Civil – Influenta asupra mediului de afaceri”, eveniment organizat de casa de avocati impreuna cu Mediafax. Mai mult, Flavius Baias, decanul Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, se intreaba daca nu cumva “noul Cod Civil este desuet dintr-o anumita perspectiva”?
In prima faza, Florentin Tuca se asteapta ca mai multe dosare sa ajunga in justitie, ca urmare a volumului mare de reglementari noi.
“Am plecat de la circa 1.400 de articole in vechiul Cod si am ajuns la 2.600 de articole acum. Inseamna 1.200 de articole in plus, adica 1.200 de reguli noi, care au nevoie de norme de aplicare si care transfera norme din domeniul social in cel juridic”, explica reprezentantul Tuca, Zbarcea & Asociatii. De aici, rezulta atat nevoia de completare a legislatiei speciale, dar si riscul imediat de crestere a numarului de litigii dintre companii ca efect al necunoasterii si neasimilarii noilor prevederi.
Tuca a subliniat, ca de exemplu, unele reglementari sunt chiar discutabile cum este cazul normelor privind efectul retroactiv al nulitatii in sensul de sporire a atributiilor instantelor in anumite materii de drept.
De asemenea, apar modificari care vizeaza activitatea birourilor de cadastru si publicitate imobiliara sau cu impact la nivelul autoritatilor administrative si a notarilor publici. Nici materia contractelor de credit incheiare cu bancile nu ramane neatinsa de noul Cod Civil.
Printre reglementari, sunt si cele care vizeaza instanta de tutela.
Concluzia lui Florentin Tuca este aceea ca la nivelul Ministerului Justitiei si a Consiliului Superior al Magistraturii sunt necesare instrumente de instruire si perfectionare profesionala a personalului din sistemul judiciar care sa faca fata astel valului amplu de modificari legislative.
In ceea ce priveste puterile pe care prin noul Cod Civil le primeste instanta de judecata in raport cu partile unui contract comercial, Cornel Popa, partener al casei de avocatura Tuca, Zbarcea & Asociatii precizeaza: “Completarea contractului cu elementele secundare se face de catre instanta, la cererea oricareia dintre parti, tinand seama dupa imprejurari, de natura acestuia si de intentia partilor”.
El mai spune ca riscul care apare este ca un contract sa aiba doua viteze: clauzele esentiale se vor aplica asa cum le-au convenit partile, in timp ce clauzele secundare ar putea fi executate cu o anumita intarziere cand in contract intervine instanta de judecata. Sfatul catre clientii sai: “Cand negociati un contract, spuneti ce este essential si ce este secundar!”
Cornel Popa ridica si semne de intrebare in ceea ce priveste existenta unei proceduri rapide de rezolvare in instanta a unor asemenea cazuri, a modului cum pot fi delimitate elementele esentiale de cele secundare intr-un contract si, mai ales, din ce moment o hotarare a instantei isi produce efectele: de la data pronuntarii, de cand a fost sesizata instant sau de la data acordului asupra cerintelor esentiale?
In “apararea” noului Cod Civil pledeaza actualul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu, care a facut dealtfel din mandatul sau o tinta din adoptarea noilor Coduri.
De profesie avocat, Predoiu foloseste argumente de genul “noul Cod Civil va contribui in timp la scaderea volumului de activitate in tribunal”, iar “Codurile de procedura clarifica competentele instantelor”.
In plus, ministrul spune ca procesul in ansamblu se simplifica in conditiile in care noul Cod Civil isi extinde reglementarea si asupra unor zone care pana acum faceau mai mult obiectul jurisprudentei.
Toate modificarile aduse in acest an de catre intrarea in vigoare a noului Cod Civil, Cod Penal, ultimele modificari aduse la Codul Fiscal, precum si codurile de procedura aferente produc deja efecte in mediul de afaceri, in conditiile in care insa legislatia romaneasca inca are nevoie de preluarea in perioada urmatoare a unor noi reglementari aparute la nivel european si cu impact larg in business, dar si pentru lamurirea unor aspecte inca neclare cum sunt cele de exemplu referitoare la tranzactiile online. Unul din primele efecte concrete ale noilor Coduri: creste cererea venita din partea companiilor pentru servicii de consultanta acordate de catre avocati.
