Vinovaţii să plătească! Sarkozy arată cu degetul spre Bush
George Bush, cel mai puternic om de pe planetă, a avut, pe durata întregului său mandat, o singură dorinţă. Având moştenirea conducerii tatălui său, a cărui popularitate a scăzut dramatic din cauza economiei slabe, Bush Jr. nu a vrut să repete greşeala de a ?şubrezi? situaţia economică a ţării sale . Actualul preşedinte american îşi păstrează calmul în faţa acuzelor care i se aduc.
?Va fi timp destul pentru a dezbate originea crizei economice? a declarat preşedintele Bush, înainte de a anunţa măsurile luate de FED pentru redresarea AIG. ?Acum este timpul să o rezolvăm.? a adăugat el.
Cu toate acestea, dezbaterile au început în toată lumea. Şi, în timp ce unii pun criza survenită pe seama politicii băncilor, a Rezervei Federale sau chiar a politicii lui Bill Clinton, predecesorul său, toţi sunt de acord că administraţia Bush poartă o mare parte de vină.
Nicolas Sarkozy a propus, la summitul ONU de marţi, organizarea unei întâlniri la nivel înalt între puterile financiare ale lumii, pentru a vedea cum poate fi soluţionată criza financiară generată de guvernarea Bush.
La puţin timp după ce George W. Bush s-a adresat Naţiunilor Unite, făcând asigurări că Washingtonul lucrează la ?salvarea? economiei SUA, lovită de criză, Sarkozy a spus că doreşte ca liderii lumii să se întâlnească până la sfârşitul anului pentru a ?reconstrui împreună un capitalism regulat?. Noul mecanism ar trebui să aibă ca preocupare centrală adoptarea unor măsuri care să ?pedepsească pe cei care pun în pericol economiile oamenilor?.
?Ceea ce este important e că nicio ţară, oricât de puternică ar fi, nu poate să răspundă, în mod efectiv, de una singură în faţa crizei? a afirmat Sarkozy. El a adresat un îndemn celorlalte puteri financiare, de a construi un sistem capitalist în care ?agenţiile de credit să fie controlate şi pedepsite atunci când este necesar?, un sistem în care ?transparenţa înlocuieşte opacitatea?. Preşedintele francez e de părere că acest lucru se poate realiza numai dacă ţările vor lucra împreună, într-o lume globalizată.
Revoltaţi sunt şi liderii Bisericii Anglicane, care condamnă bancherii şi actorii de pe pieţa financiară ce stau la originea crizei. Clericii solicită adoptarea unor măsuri care să impiedice acţiunile acestor "jefuitori de bănci", informează AFP.
O guvernare controversată
Perioada administraţiei Bush este asociată cu momentul 11 septembrie 2001 şi cu războiul care a urmat, în Irak. Şapte ani mai târziu, Lehman Brothers, instituţia bancară care s-a dezvoltat odată cu Statele Unite, îşi declară falimentul. Statul nu mai poate interveni. Criza cuprinde o AIG (American International Group), una dintre cele mai importante companii de asigurări din lume. Prăbuşirea Lehman Brothers nu este singurul ?dezastru? economic de care SUA au parte sub conducerea lui Bush.
11 SEPTEMBRIE 2001
Foto: www.nocaptionneeded.com
Potrivit unui studiu al americanului Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, războiul din Irak a afectat grav economia americană şi cea a statelor implicate în conflict. Numeroşi analişti economici, printre care şi Alain Louyot, directorul publicaţiei "L'Expansion", susţin că Bush a iniţiat acest război, crezând contrariul, că se va genera o creştere economică şi o utilizare mai bună a forţei de muncă. S-a înşelat. Conflictul, care a slăbit economia SUA, va continua să greveze bugetul vreme de încă o jumătate de secol, informează Curierul Naţional.
Teafără după două războaie, răpusă de mandatul Bush
Lehman Brothers, instituţie bancară înfiinţată în 1840, a rezistat Războiului de Secesune şi celor două Războaie Mondiale. Nu şi guvernării Bush. În septembrie 2008, banca americană a cerut protecţie autorităţilor, sub legea falimentului, din cauza pierderilor masive generate de criza creditelor ipotecare. După săptămâni de speculaţii, soarta băncii a fost pecetluită. Bank of America şi banca britanică Barclays şi-au retras ofertele de preluare. Pe 15 septembrie, Lehman Brothers şi-a declarat falimentul.
SEDIUL LEHMAN BROTHERS DIN NEW YORK
Foto: www.huffingtonpost.com
Curând, un alt pion important dă semne că ar ceda. Acţiunile AIG scad cu 54,6%, alimentând temerile privind viitorul financiar al companiei. După ce a înregistrat pierderi în trei trimestre consecutive, în total de 18,5 miliarde de dolari, AIG încearcă să se salveze în ultima clipă şi cere un impresionant credit din Rezerva Federală, banca centrală americană: 85 de miliarde de dolari. AIG urmează să ramburseze creditul prin intermediul vânzării activelor sau emiterii de noi titluri de valoare. Totodată, compania va plăti o dobanda cu 8,5% mai mare decât rata dobânzii pentru împrumuturi interbancare la Londra, cu scadenţă la trei luni. AIG va plăti şi un comision iniţial de angajament de 2% din valoarea creditului şi o taxă asupra fondurilor retrase de 8,5% pe an.
Efecte la scară planetară
Întreaga lume se află în pragul celei mai grave crize financiare de după Al Doilea Război Mondial. Bursele de pe toate continentele cad una după alta, iar băncile centrale pompează sute de miliarde de dolari pentru a evita falimentul sistemului bancar. Situaţia critică de pe Wall Street a băgat frica în investitorii de pretutindeni. Bursa de la Moscova
Bursa de la Moscova nu s-a deschi joi, 18 septembrie, după ce a căzut două zile consecutiv. Autorităţile federale au oprit tranzacţiile şi au convocat o reuniune de criză.
Bursa de la New York a trăit zile de coşmar, după uşoara redresare declanşată de intervenţia fără precedent a statului pentru salvarea grupului de asigurări AIG.
O altă veste a cutremurat pieţele financiare. Marele grup britanic Halifax Bank of Scotland a acceptat să fie cumpărat de banca rivală Lloyds. Potrivit presei, preţul achiziţiei ar fi de 15 miliarde de lire sterline. Grupul Halifax avea mari probleme în urma crizei creditului imobiliar, în timp ce Lloyds pare să fi rezistat mult mai bine.
Şi Bursa din Tokio a înregistrat pierderi serioase.
În schimb, au crescut substanţial cursul aurului şi cel al bonurilor de tezaur americane, considerate "plasamente sigure". Specialiştii avertizează că actuala criză este abia la început, în timp ce oamenii de rând sunt tot mai îngrijoraţi pentru economiile, asigurările sau pensiile lor.
Sintia Radu, Magda Bucur, Antena3.ro
