Ancheta BBC a arătat, însă, faptul că aceste credite au fost acordate unor proiecte care se puteau realiza fără finanţare externă. Cele mai multe exemple au fost găsite în India, unde mai multe firme care au beneficiat de aceste credite, nu întruneau cerinţele menţionate în schema CDM, formulată în conformitate cu protocolul de la Kyoto pentru combaterea încălzirii globale.
Într-unul dintre cazurile semnalate de BBC, o firmă indiană ar putea câştiga de pe urma creditelor primite aproximativ 500 de milioane de dolari, într-o perioadă de 10 ani, într-un proiect care ar fi putut fi derulat şi fără ajutor material extern.
Cu toate acestea, responsabilii CDM sunt de părere că aceste credite sunt acordate în mod corect. „Avem nişte proceduri care funcţionează.” a declarat Yvo de Boer, preşedinte al Convenţiei ONU pentru Schimbarea Climei. ”Ele nu sunt impecabile. Până la urmă, este o problemă de judecată.” a mai afirmat el.
Pentru a primi credite de carbon de la CDM, proiectele trebuie să demonstreze că vor contribui la scăderea emisiilor de gaze, scădere adiţională la ceea ce s-ar fi putut realiza fără aceste credite.
Arderile de combustibili sunt principala sursă de emisii de gaze industriale, care contribuie la crearea efectului de seră. Cele mai nocive gaze sunt produse de industriile oţelului, textilă şi de îngrăşaminte agricole. Dioxidul de carbon, metanul, oxidul de sodiu sunt printre gazele cele mai periculoase care produc efectul de seră.
Antena3.ro
