Stere Farmache, cel mai puternic om al Bursei de la Bucuresti de la reinfiintarea acesteia in 1995 si pana in urma cu doua zile, explica intr-un interviu acordat in exclusivitate, ultimul din pozitia sa de presedinte al BVB, ce a mers, ce ar mai fi de facut, ce ne-a lipsit sa fim in postura de invidiat a Varsoviei si ce considera ca fiind “neimpliniri” in activitatea sa de 17 ani la conducerea uneia dintre cele mai importante institutii financiare ale Romaniei. Intre 1995 si 2008 a fost neintrerupt directorul general al BVB, cand a decis sa nu mai detina o functie executiva acceptand postul de prim vicepresedinte in Alpha Bank Romania, banca cu capital grecesc, in ultimii aproape patru ani ocupand numai pozitia de presedinte al Consiliului de Administratie al Bursei de la Bucuresti. Din 30 ianuarie 2012, noul presedinte al BVB este Lucian Anghel, economistul – sef al BCR, in timp ce Stere Farmache este de acum unul dintre cei noua administratori alesi, ale caror mandate expira in 2016.
Topicuri:
· Campania statului de vanzari de actiuni ale companiilor pe Bursa trebuie sa se concentreze pe Europa, dar mai ales pe America de Nord. Si inca un lucru important: statul nu are nevoie de licitatie pentru a stabili cine intermediaza ofertele!
· Companiile care au nevoie de bani sa se dezvolte sa vina la Bursa, in felul acesta vor fi mai atractive si pentru imprumuturi de la banci
· Aviz antreprenorilor: In pietele de capital dezvoltate, nu ai nevoie mai mult de 10 – 20% din actiunile companiei ca s-o controlezi
· Nume de companii care au batut la usa Bursei pentru a se lista: Domo, Mobexpert, Bitdefender
· Cele 2 – 3 lucruri pe care le-a facut statul in Polonia si noi nu, de aici diferenta intre cele doua burse
· Euro si nu prea: “Sa luam in calcul ca Europa poate veni cu reguli noi”
· Unde este viitorul economiei Romaniei: in agricultura si in IT
· Pariati pe America si pe aur!
Ce sfaturi ati da statului ca sa nu mai repete esecuri precum oferta Petrom sau ca programul de privatizare anuntat sa aiba succes?
Statul nu trebuie sa abandoneze ideea de privatizare prin piata de capital chiar daca incercarea Petrom nu a fost un succes. A fost un exercitiu din care statul trebuie sa invete si trebuie sa invatam cu totii, el trebuie reluat si continuat.
Sfaturile pentru o privatizare de succes ar consta in aceea ca procedura de oferta publica trebuie sa fie aliniata la standardele internationale. Nu cred ca trebuie sa inventam reguli specifice care sa fie greu de recunoscut de catre investitori, care iau decizii rapid si care au nevoie de infrastructuri de tranzactionare familiare. In mod particular, cred ca procesul de selectie al intermediarilor nu este neaparat nevoie ca ministerul sa treaca prin acel proces de selectie de oferta, cum de regula se procedeaza in institutiile statului.
Directiva europeana in materie stipuleaza ca in selectarea intermediarilor financiari nu mai este nevoie de licitatie, care este general valabila pentru achizitiile publice. Asta ar crea o flexibilitate in procesul de selectie pentru ca de multe ori, rigorile unei achizitii ingusteaza foarte mult optiunile si dorind sa pastreze procedura ad literram nu se atinge scopul final.
Cred ca ar fi foarte important pentru credibilitatea procesului de privatizare sa se alcatuiasca un program de privatizare cu un calendar bine precizat care pe masura ce se va indeplini, va creste foarte mult increderea investitorilor in piata romaneasca de capital. Investitorii au nevoie de un asemenea orizont, au nevoie sa se pregateasca, sa cunoasca ce urmeaza in Romania. Recent, aceste sentimente mi-au fost confirmate de investitorii americani, cu care am avut intalniri si care asteapta un program clar de privatizare.
Ca sa fie executat SPO (oferta publica secundara – n.r.), ati spus ca este genul de oferta ce se poate adresa investitorilor de pe tot globul, aici va ganditi ca ar trebui in roadshow-ul care va fi facut la reluarea SPO Petrom sa fie luate in calcul ce alte centre financiare…va ganditi la New York, la Hong Kong?
Ca sugestie, cred ca piata nord – americana este o destinatie importanta. Pentru piata europeana, Londra, Frankfurt sunt centrele financiare cele mai importante. Cat priveste Asia, cred ca in clipa de fata investitorii asiatici sunt mai degraba interesati de investitiile in regiune, care le-au adus castiguri foarte bune. Cunosc regiunea de aproape, sunt foarte conectati la evenimente si numai pentru oportunitati deosebite fac pasul. Noi nu-I neglijam, dar Asia are aceasta inclinatie in momentul de fata spre investitie, care le aduce rezultate foarte bune, au performat. Abordeaza si investitii punctuale, dar in diverse companii. Nu excludem, dar focusul trebuie sa fie Europa si America de Nord pentru a accesa toata gama de investitori din aceasta zona este nevoie ca in oferta publica sa se indeplineasca si conditiile specifice pe care le cere reglementatorul american, regula 144 A, care permite investitorilor de o anumita talie sa patrunda pe alte piete decat cele americane, ceea ce ar fi si o deschidere catre anumite categorii de investitori.
Este o oferta mai elaborata are si costuri importante, dar pana la urma trebuie facuta o evaluare foarte clara care sunt beneficiile si ce investitori pot sa atraga. Cea mai mare parte a burselor europene care au derulat oferte s-au adresat si acestor categorii de investitori si si-au asumat eforturile de cautare.
Daca ne uitam la context, in Europa, de exemplu, au fost amanate multe IPO-uri, cu exceptia bursei din Varsovia. Daca e sa ne uitam la Romania, o companie care cauta acum lichiditate pentru a-si finanta operatiunile, ar trebui sa se gandeasca la o listare acum pe bursa sau sa stea in expectative ca pietele sa se calmeze? E un moment bun? Este oportuna o miscare de acest gen si cum ar trebui sa o faca – listare doar la Bucuresti, sa ia in calcul chiar o dubla listare?
O companie care doreste sa se finanteze pentru dezvoltare, pentru anumite proiecte sau chiar care are nevoie de capital de lucru are sanse mult mai mari daca abordeaza si piata de capital. Chiar daca acum, conditiile pietei nu sunt cele mai favorabile, are sanse suplimentare de finantare comparativ cu abordarea stricta, finantarea prin credit. Acest canal de finantare a fost deja folosit cu intensitate mare pana in prezent. In mod particular, in Romania, investitorii ar avea nevoie de produse noi, de companii noi si cred ca investitorii ar aprecia si curajul unor asemenea companii pt ca iti trebuie o doza de curaj sau o buna intelegere a pietei care sa iti permita sa abordezi cu curaj. Depinde de ce companie vorbim, de ce dimensiune si de ce isi propune respectiva companie, avand in vedere ca firmele romanesti in momentul de fata au nevoie mai mult ca oricand de expertiza echipei manageriale, de acel cfo care sa poata sa inteleaga bine si sa poata sa administreze si riscurile inerente perioadei pe care o administram. In mod necsear, a alta persoana – cheie pt abordarea unei finantari pe piata de capital este o persoana de PR pt ca, in fapt, comunicarea este foarte importanta, mai cu seamain acest context, care se mentine dificil.
E de luat in calcul pentru o companie o dubla listare sau este de ajuns Bursa de Valori Bucuresti?
Ce am spus este ca aceasta alternativa de finantare trebuie abordata. Alegerea momentului este o alta chestiune care tine de analiza pe care compania o face cu banca de investitii, pe de o parte, si tine si de intuitie si de reflexele pe care in mod natural, un antreprenor trebuie sa le aibe. In ceea ce priveste listarile duble, sa spunem din capul locului, experienta pe care o avem cu companii care au incercat sa se listeze pe alte piete nu a fost una foarte benefica companiei. Nu putem sa tragem din asta o concluzie, dar asta este ce s-a intamplat . O companie romaneasca este mult mai cunoscuta aici decat poate fi pe o alta bursa. Pe de alta parte, companiile pentru a accesa o piata mai dezvoltata, trebuie sa aibe o anumita dimensiune a afacerii si a capitalului. Nu sunt multe companii in Romania eligibile, exceptand companiile din portofoliul statului care au obligatia sa contribuie la dezvoltarea pietei de capital din Romania, dar si o obligatie sa spunem de a-si dezvolta si o baza de investitori locala care consuma in mod frecvent produsele si serviciile acestei companii, de la companii in domeniul energiei si petrolului pana la cele de telecomunicatii, consumatorii sunt cu prisosinta locali.
Ce pasi trebuie sa faca Romania ca sa scape de statutul de emerging market (piata emergenta)?
Pasii sunt simpli, ii stim. Pentru a depasi acest stadiu si pentru a intra in vizorul unor institutii care investesc numai in anumite tipuri de piete, trebuie sa se intample doua lucruri importante.
Sa creasca capitalizarea bursiera, vorbim de companii care sa aiba o anumita dimensiune. Chiar daca in mintea noastra initial nu am stiut care este demarcatia intre frontier market si emerging market, este absolut normal sa iti doresti sa atingi indicatorii pentru o piata dezvoltata.
Pe scurt, pentru atingerea acestor tinte in afara de capitalizare un alt element important este valoarea tranzactiilor. Acesti doi indicatori masoara cel mai bine gradul de dezvoltare a unei piete bursiere. Indicatorii mentionati se pot imbunatati semnificativ prin listarea de actiuni/obligatiuni emise de companii solide,de dimensiuni apreciabile care sa genereze o lichiditate considerabila. Cresterea acestor indicatori se poate produce in momentul de fata prin aducerea la cota bursei a unor companii de dimensiuni mari, companii care se gasesc ,in marea lor majoritate, inmainile statului.
Nu vreau sa se inteleaga ca nu ne uitam ,sau subestimam sectorul privat. Avem aceeasi abordare. Insa in sectorul privat nu exista companii de dimensiunea Petrom sau Romgaz nu exista sectoare atat de bine acoperite, ma gandesc la cele defensive atat de bine acoperite de sectorul privat. Nu e o critica, probabil 20 de ani e foarte putin pentru un antreprenor privat sa atinga dimensiuni de monopol natural.
Probabil va trece o generatie – doua daca lucrurile merg bine si companiile rezista.
Antreprenorii au o reticenta nejustificata, gandind ca prin listarea companiei sale pierde controlul. Nu sunt multe companii pe bursa cu un free float de 100%. Fondatorul poate sa isi pastreze un pachet de control fara a neglija drepturile elementare ale actionarilor. In pietele dezvoltate, controlul unei companii se face cu pachete mult mai mici, avem exemple de antreprenori, care detin controlul companiilor lor cu pachete de 10, 15, 20%.
Ce antreprenori romani au venit sa se listeze la Bursa din Bucuresti? Au venit Teszari, Tiriac, Sucu, Comanescu, Talpes sa discute despre listarea afacerilor lor?
O parte dintre ei, da. Mobexpert a explorat listarea la Bursa in perioada 2006 – 2007. Suntem in discutii cu mediul privat, societati din domeniul IT, care se gandesc ca listarea la bursa este o decizie strategica. Ea aduce schimbari fundamentale intr-o companie ,schimba modul in care o companie se raporteaza la mediul extern(creditori,actionarii,institutii de supraveghere,)
In ultima perioada, n-am mai avut astfel de abordari din partea antreprenorilor, lucru care s-a datorat in buna masura perioadei de criza.
La inceputul lui 2008, cand criza si-a facut debutul, economia mergea aparent in directia buna. La inceputul lui 2008, am avut 20 de companii din mediul privat, chiar corporatii straine cu care discutam. Printre acestea, nume precum Domo. Acum avem discutii doar cu 3 – 4 companii private. A existat si acest elan, dar a fost curmat de criza. Cu exceptia Poloniei, celelalte tari au intrat in recesiune, economiile au trecut pe scadere.
In acest context, multi dintre antreprenori nu sunt pregatiti sa imparta proprietatea cu alti actionari. S-au aflat in plina perioada de achizitii de active, le este greu sa treaca de la statutul de fondator la cel care imparte controlul cu alti actionari in schimbul unor fonduri. Multi dintre ei nu au gasit acest echilibru.
Cum am putea ca bursa de la Bucuresti sa aiba un succes la nivelul celei din Polonia? Ce ar trebui facut?
Fara a minimaliza rolul pe care il joaca statul si reprezentantii statului, Polonia s-a bazat pe 2 – 3 factori.
Bursa a fost de stat, in care statul a avut un interes direct s-o creasca si s-o foloseasca. Bursa a jucat un rol – cheie in procesul de privatizare, a fost cu o buna cunoastere a procesului pe piata de capital, de finantare in acest mod. A fost o bursa de stat.
Un alt factor este ca Polonia si-a creat o baza de investitori institutionali, fonduri de pensii care au creat o cerere continua si in crestere de titluri. Fondurile de pensii de la ei nu au avut alternativa sa investeasca in alte tari, pe alte burse, au fost obligati sa o investeasca pe bursa din Varsovia. Aceasta situatie a avut un efect dublu: a creat o cerere de titluri pe piata bursiera poloneza constanta din partea investitorilor locali, iar pe de alta parte a atras lichiditati ale investitorilor straini pentru ca investitorii straini cand intra intr-o piata iau in calcul si cererea locala, cat de prezenti si cat de stabili sunt. In Polonia, au gasit o situatie ideala, cu o stabilitate asigurata de cadrul legislativ.
Este si motivul pentru care in special companii din Ucraina s-au orientat spre listarea la Varsovia.
Daca aceasta restrictie va disparea, iar fondurile de pensii vor avea libertatea sa investeasca si pe alte piete, va atenua aceasta cerere interna.
Ce ne lipseste noua?! Fondurile de pensii au inceput sa investeasca pe Bursa, dar au libertatea sa investeasca pe o multitudine de burse. Polonia a legiferat aceasta obligatie pentru fondurile de pensii sa investeasca numai pe piata bursiera locala inainte sa adere la Uniunea Europeana (in 2004 – n.r.).
De asemenea, piata fondurilor de pensii la noi este mult mai mica, sunt mult mai tinere decat la ei.
Cred ca in Romania, cererea de fonduri ar putea creste daca am imbunatati semnificativ oferta: titluri noi la tranzactionare.
Ce tinte de achizitie are Bursa de la Bucuresti? Aveti vreo tranzactie pe masa la aceasta ora?
BVB SA (Operatorul bursei de la Bucuresti – n.r.) are fonduri disponibile pentru o achizitie in regiune. In 2007, este cunoscut faptul ca am fost in competitive cu alti operatori bursieri pentru a prelua bursa din Slovenia. Din fericire spunem acum, nu am achizitionat acel pachet. Preturile erau atunci sus si daca ne uitam ce s-a intamplat de atunci incoace, acel pret nu se mai justifica.
Avem aceasta abordare in momentul in care avem un proiect concret, cand lucrurile prind contur, evolutiile sunt rapide.
Spuneti primele trei masuri economice pe care le-ati lua pentru ca economia sa treaca pe crestere economica sustenabila.
Pana in acest moment, cred ca lucrurile sunt sub control daca ne uitam ce se intampla in jurul nostru.
Echilibrul este inca fragil de vreme ce nu avem de-a face cu semnale clare care sa aduca optimism din partea antreprenorilor. La nivel macroeconomic, este important sa mentii acest nivel prin mentinerea controlului pe cheltuieli bugetare, a deficitului, ceea ce nu este usor prin reluarea/relansarea creditarii si cred ca cea mai importanta sursa, cea mai palpabila este absorbtia fondurilor europene. Este un canal de finantare disponibil, aparent la indemana, dar greu de pus in opera.
O masura importanta ar fi mentinerea si cresterea exportului. Trebuie sa ne reamintim de masurile din 2000 – 2001 cand au fost stimulate fiscal companiile care au facut export.
Cred ca utilizarea pietei de capital poate fi o buna gura de oxigen pentru bugetul statului care isi poate procura fonduri suplimentare, dar si pentru companii care au nevoie de finantare.
Ar scadea dependenta de finantarea prin creditul bancar, ar stimula si finantarea in ansamblu. O banca se simte mult mai confortabil cand o companie isi diversifica sursele de finantare . O companie trebuie sa aiba un raport optim intre debt (datorie) si equity (actiuni), la noi companiile au utilizat intensiv creditul ca sursa de finantare si in unele cazuri au ajuns la un grad mare de indatorare care poate fi dezamorsat pri nfinntarea alternativa prin piata de capital.
Bancile, la randul lor , vor ele un echilibru mai bun. Este unul dintre motivele pentru care economia poloneza a trecut mai bine prin criza.
Stimularea antreprenorilor atat prin programe de pregatire pentru dezvoltarea afacerilor cat si prin stimulente ,nu neaparat fiscale.
Ar trebui Romania sa treaca la euro in actualul context economic?
Sunt de parere ca o perspectiva de trecere la euro va fi mai clara dupa ce se va lamuri problema datoriilor suverane in Europa. Putem lua in calcul si ca Europa poate veni cu reguli noi sau poate schimba semnificativ cadrul actual de reglementare si supraveghere al pietei financiare. Va aduce in atentia politicienilor lectii din care se vor trage invataminte in planul reglementarii si monitorizarii pietelor.
Ce sectoare economice ar trebui sa isi dezvolte Romania ca sa poata avea un cuvant de spus in piata europeana pe termen mediu si lung?
Agricultura are resurse foarte mari, este exploatata foarte putin. Este o resursa naturala. Romania a avut o traditie buna in agricultura, aici iau in calcul potentialul sau in Produsul Intern Brut, dar si efectul in dezvoltarea pe orizontala, in industrie alimentara si servicii.
Romania are sansa sa produca plusvaloare, efectul de antrenare va fi pentru industria de masini pentru o agricultura moderna.
Cred ca serviciile in general au un potential mare de crestere. Sunt inca la un nivel redus, oamenii vor avea din ce in ce mai putin timp in gospodariile proprii si vor externaliza aceste servicii.
Spre deosebire de alte tari, avem capabilitati in industrie. Relocarile cu forta de munca, o mobilitate foarte mare a tuturor locatiilor. Atata vreme cat aceste industrii vor fi finantate de investitori straini in permanenta, industria va avea presiunea delocalizarii. Nu se exclude nici pentru antreprenorii locali.
IT-ul este un sector care cred ca va fi competitiv, avem competente.
Romanii sunt dupa indieni, in statistici, printre strainii cel mai bine reprezentati in companii ca Yahoo, Google. Unde costul cu forta de munca este in crestere, iar raportul cost/calitate este decisiv pentru softistul roman.
Trebuie Romania sa isi reduca cota unica pentru a redeveni atractiva in comparatie cu alte tari? Dar TVA-ul?
Cota unica a avut un efect pozitiv, dublat si de o piata care se dezvolta natural atat pentru comertul cu bani, cat si pentru comertul cu bunuri si servicii care au lipsit romanilor.
Romania oricum s-ar fi dezvoltat, poate nu in acelasi ritm fara sa fi avut o asemenea cota unica. Cred ca investitorul este sensibil la fiscalitate, problema este ca exista o limita de suportabilitate. Reducerea fiscalitatii in economia bugetului ar trebui sa fie compensate prin cresterea altor surse de venit. Aceasta ecuatie nu functioneaza la infinit. Trebuie cantarite cu mare grija. Este o abordare delicata in conditiile in care Romania se afla intr-un acord cu FMI, in care creditorii au un cuvant de spus in ceea ce priveste masurile fiscale.
Regandirea unui regim fiscal trebuie sa ia in calcul si asigurarea unei predictibilitati si stabilitati fiscale.
Romania a atras in 2011 putin peste 1 mld. Euro investitii straine directe. Ce trebuie facut pentru ca acest nivel sa creasca?
Cred ca este nevoie de o stabilitate la nivel macro, de care au nevoie investitorii chiar daca Romania are un control al acestor indicatori. Investitorii au aversiune la risc mult mai mare in criza, dar exista potential mare de dezvoltare in infrastructura si in agricultura.
Este nevoie mai degraba de mentinerea unui regim si a unei administratii care sa creeze un climat favorabil pentru antreprenori.
Romania ar putea fi un santier mare pentru investitori in domeniul infrastructurii, al comunicatiilor, dar si in alte domenii.
Suntem in criza? Vine a doua criza peste Romania? Suntem intr-un alt episod al crizei declansate in 2008? Care este teoria dvs. legata de faza in care se afla acum economia globala si cum va fi afectata Romania?
Criza a debutat in 2008 in mediul privat .In aparenta se pare ca isi gasise o rezolvare. America,spatiul unde s-a declansat criza , a dat dovada de abilitate si agilitate maxime ,reactionand cu mare rapiditate inca din prima faza a crizei.In Romania ,initial, a fost o criza de import. Este logic sa se raspandeasca in spatial economic pentru ca nu poti s-o izolezi, chiar daca criza a lovit diferit in diferite zone ale lumii. China, si Asia in ansamblu, a trecut mai usor, insa toate statele au simtit criza.
Europa, si Romania in special, au fost mai in centrul crizei. Nu as vorbi de o criza in L sau W, este clar ca este o criza care a degenerat in criza datoriilor suverane. Guvernele au absorbit acest soc al crizei, au actionat diferit fata de criza din 1929. Politicul este mult mai preocupat de componenta sociala a crizei comparative cu abordarea guvernelor in fata crizei din ’29.
Diagnosticul este diferit, criza se trateaza diferit. In lumea financiara, ca si in cea medicala, cei care gestioneaza criza au la indemana o gama larga de instrumente.
Care vor fi polii de putere ai lumii in opinia dvs. dupa ce aceasta criza ia sfarsit? Cum se va reconfigura piata mondiala?
Polii de putere sunt legati de pool-urile financiare, acolo unde se cumuleaza puterea financiara este si puterea politica. O zicala frantuzeasca spune “”L’argent donne le pouvoir, le pouvoir donne l’argent” (Banii dau puterea, puterea da banii – traducere din lb. franceza).
America isi va pastra suprematia de putere financiara, este greu de crezut ca va trebui sa o imparta si cu alti pretendenti. Japonia va reusi sa recupereze pentru ca au o cultura de afaceri ce ii condamna la munca si seriozitate. Alte puteri sunt China si Rusia. Brazilia nu trebuie subestimata. Uniunea Europeana depinde de rezolvarea crizei. Germania isi va intari rolul, insa numai Europa poate sa asigure un statut de superputere.
Orientul Mijlociu, unde sunt resurse financiare importante ale lumii, este o putere financiara pasiva, si datorita faptului ca acolo sunt mai multe regimuri politice care rivalizeaza intre ele.
Daca aurul este considerat a fi cel mai valoros refugiu al zilei de astazi, care credeti ca va fi urmatorul “rege” al plasamentelor de investitii?
Parerea mea este ca aurul nu isi va pierde suprematia, este metalul care s-a prelucrat si s-a tezaurizat. Petrolul va continua si el sa fie o resursa importanta,insa pe masura ce resursele alternative vor castiga teren probabil acest lucru se va schimba. Uitati-va la trendul de masini electrice in industria auto. Cred ca cele trei asa – zise oglinzi isi vor pastra suprematia in perioada urmatoare – aurul, petrolul si dolarul.
Cum ati caracteriza perioada in care ati fost omul care a condus Bursa de Valori Bucuresti? Daca faceti un bilant al activitatii dvs. pentru perioada in care ati avut putere de decizie asupra destinului Bursei, care credeti ca sunt cele mai mari realizari si care sunt cele mai importante lucruri pe care nu le-ati facut sau le-ati facut, dar acum privind inapoi nu le-ati mai face
Cred ca printre cele mai importante lucruri care s-au intamplat cu Bursa de Valori Bucuresti in toti acesti ani a fost listarea unora dintre cele mai mari companii si banci din Romania – Petrom, Rompetrol, Alro, Transgaz, Transelectrica, BRD, Banca Transilvania si listarea Fondului Proprietatea, care a adus o crestere a rulajului bursier.
Bineinteles ca ne-am dorit permanent si am facut eforturi sa aducem in fata investitorilor cele mai mari si mai interesante companii si banci atat private cat si de stat, iar aici as enumera cateva nume precum Domo, Mobexpert, Bitdefender, in timp ce altele au preferat sa se indrepte catre alte piete bursiere, cum a fost cazul liderului farma A & D Pharma. Cred ca uitandu-ne la celelalte piete bursiere, la parcursul lor, dar si la cauzele care au determinat evolutia lor, putem spune ca piata de la Bucuresti este peste media regiunii, iar daca statul ar fi sustinut bursa asa cum s-a intamplat in Polonia sau in alte piete emergente, atunci Bucurestiul astazi era cu siguranta un “hub” regional. Imi reprosez ca am investit prea multa energie in dezvoltatea pietei derivativelor care nu a performat pe masura asteptarilor mele.
Mai in detaliu, daca ar fi sa va raspund la intrebare as mentiona printre realizari ca BVB a evoluat de la un start – up in 1995, care si-a inceput activitatea printr-un credit nerambursabil de circa 300.000 de dolari, iar astazi a ajuns sa fie o companie listata, cu o valoare de piata de peste 70 milioane de dolari.
BVB a impus in Romania un model de piata bursiera bazat pe elemente calitative, in competitive cu modelul preponderant cantitativ reprezentat de piata Rasdaq. De asemenea, BVB a construit in jurul sau un grup de institutii care impreuna asigura buna functionare si dezvoltarea pietei bursiere – Depozitarul Central, Casa de Compensare Bucuresti, Institutul de Guvernanta Corporativa, Fondul de Compensare a Investitorilor.
BVB a devenit dintr-o piata bursiera locala un operator bursier cu valente internationale, in conditiile in care este membra a Federatiei Europene a Burselor de Valori si a Federatiei Mondiale a Burselor de Valori, respectiv are semnate acorduri de cooperare cu alti operatori bursieri internationali precum Tokio Stock Exchange, Vienna Stock Exchange, iar in cadrul pietelor administrate de catre BVB sunt tranzactionate actiuni emise de companii straine (exemple Erste, ATS International).
Printre lucrurile facute in acesti ani as mai mentiona tipologia de instrumente financiare tranzactionate la BVB, care a evoluat in permanenta, de la actiuni in primii ani de functionare ai Bursei s-a ajuns la obligatiuni municipale sau corporative (emise de companii), titluri de stat, unitati de fond, instrumente financiare derivate, produse structurate.
BVB este astazi o institutie si o piata cu un potential mare de dezvoltare, in primul rand din perspectiva privatizarilor care urmeaza a se realiza in perioada urmatoare si care au devenit posibile datorita unui efort sustinut de promovare si convingere din partea Bursei, derulat pe parcursul mai multor ani.
Ca neimplinire as vorbi de faptul ca BVB nu a beneficiat mai de timpuriu de decizii strategice ale autoritatilor guvernamentale care sa fie favorabile pietei de capital din Romania, ceea ce ar fi putut permite Bursei de la Bucuresti sa fie imediat langa Warsaw Stock Exchange (Bursa din Varsovia – n.r.) ca importanta in regiune.
Cum comentati modul cum au decurs alegerile pentru comducerea Bursei in luna ianuarie si rezultatele votului? Ce sfaturi aveti pentru Lucian Anghel si pentru noua conducere? Ce va asteptati sa se intample in viitor cu Bursa de la Bucuresti?
Ce ar trebui sa se intample in continuare pe bursa de la Bucuresti: sa convingem sa isi listeze aici antreprenorii romani companiile, iar statul sa isi directioneze in primul rand catre bursa participatiile pe care vrea sa si le lichidizeze in marile companii. Apoi, este nevoie sa cream mai multa emotie printre investitori cu aducerea unor actiuni cautate sau actiuni – vedeta de pe alte piete sau ale unor companii care se bucura de o notorietate larga in piata romaneasca. Bucurestiul trebuie sa isi atinga scopul de a deveni un centru financiar regional si prin intermediul Bursei.
CV Stere Farmache
· 56 de ani
· Casatorit, un copil
· Administrator al Bursei de Valori Bucuresti incepand cu 30 ian 2012
· Primvicepresedinte al Alpha Bank Romania din ianuarie 2009 pana in prezent
· Director general al Bursei de Valori Bucuresti iunie 1995 – decembrie 2008
· Presedinte al Bursei de Valori Bucuresti februarie 2008 – ianuarie 2012
· Vicepresedinte al Consiliului de Administratie la Depozitarul Central octombrie 2006 – prezent
· Director general, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare aprilie – iunie 1995
· Ministerul de Finante,unde ocupa mai multe pozitii in perioada noiembrie 1987 – aprilie 1995
· Economist la Tehnometal Bucuresti decembrie 1985 – noiembrie 1987
· Economist la Combinatul Siderurgic Calarasi octombrie 1980 – decembrie 1985
· Are atestat de expert contabil, expert evaluator si auditor
· Cadru didactic la Academia de Studii Economice (ASE) Bucuresti
· Studii: Facultatea de Finante Contabilitate din cadrul ASE Bucuresti 1976 – 1980
· Institutul Regional de Administratie Publica Franta 1991 – 1992
· Scoala de Management a Universitatii Comerciale Luigi Bocconi din Milano (Italia) 1992 - 1993
· Stagii de pregatire la Comisia Valorilor Mobiliare din Quebec (Canada) 1993, la Bursele de Valori din Boston si Philadelphia (SUA) 1994, participarea la programul destinat tarilor din Estul si Centrul Europei al Universitatii Georgetown (SUA)
· Limbi straine: engleza, franceza
Profil Bursa de Valori Bucuresti
· A fost infiintata in 1882 si reinfiintata dupa caderea comunismului in 1995
· Capitalizarea actuala a pietei bursiere de la Bucuresti este de circa 15 mld. euro
· Raportat la Produsul Intern Brut al Romaniei, capitalizarea companiilor listate reprezinta 8%
· Pe bursa sunt listate actiunile a peste 1.250 de companii, banci si fonduri de investitii , din care pe piata principala se tranzactioneaza titlurile a 78 de companii, cea mai mare fiind compania petroliera OMV Petrom
· Rulajul mediu zilnic in 2011 a fost de 10,8 milioane de euro, cel mai tranzactionat emitent fiind Fondul Proprietatea, care a facut mai bine de jumatate din rulajul pietei de actiuni
· BVB SA, rezultate la 9 luni: profit net de 15,8 mil. lei (3,6 mil. euro) la o cifra de afaceri de 16,9 mil. lei (circa 4 mil. euro)
· Actionarii BVB sunt casele de brokeraj, fondurile de investitii, bancile, printre cele mai mari detineri fiind cele ale fondurilor controlate de Erste (Austria), ale administratorului american de active Franklin Templeton si SIF Moldova
CITESTE MAI MULTE PE FIN.RO
