SIF-urile au purtat negocierile cu austriecii de la Erste temandu-se de posibile noi majorari de capital in sistemul bancar, ce le-ar forta sa vina cu bani de acasa in conditiile in care au detineri la trei banci mari de pe piata, alaturi de BCR, fiind prezenti si in actionariatul BRD si in cel al Bancii Transilvania.
“Eu ca si administrator spun ca lichidizarea participatiei de la BCR se impune de urgenta. La toate bancile se revizuiesc conditiile de functionare si se analizeaza gradul de adecvare a capitalului. Se pare ca va fi nevoie de majorari de capital, iar SIF-urile sunt actionari si la BCR si la BRD si la Banca Transilvania”, a declarat Tudor Ciurezu, presedintele SIF Oltenia.
Ciurezu este membru si in Consiliul de Supraveghere al BCR, alaturi de un alt reprezentant al SIF-urilor, Mihai Fercala, presedintele de la SIF Transilvania.
Si acesta a avut un comentariu similar, spunand ca este posibil ca BCR si BNR sa schimbe drastic conditiile de finantare si sa ceara majorari de capital.
“Cu exceptia SIF Moldova, celelalte SIF-uri nu au votat impotriva capitalizarii profitului pe 2010 pentru ca stiu ca urmeaza o majorare de capital. In loc sa ne dea dividende, care sa fie si impozitate, iar apoi sa trebuiasca sa venim si cu bani de acasa, am preferat sa nu votam impotriva capitalizarii profitului”, a spus Fercala.
SIF-urile sunt insa criticate de investitori si analisti care considera ca ar fi putut obtine un deal mai bun, mai ales ca nu au reusit sa obtina o evaluare a BCR peste cea a BRD.
“Comentarii pot fi si de-o parte si de alta, dar fundamental, performantele BCR nu sunt mai bune decat cele ale BRD in momentul asta. Adevarul este ca nu poti sa ai o banca mare cu economie in stagnare”, a comentat Ciurezu.
Investitorii considera ca SIF-urile ar fi avut mai mult de castigat daca ar fi negociat de pe o pozitie comuna cu austriecii. In replica, sefii SIF-urilor spun ca au incercat, dar nu s-au inteles si oricum tot ce castiga o societate in intalnirile individuale cu Erste se rasfrangea si asupra celorlalte
“Am fost de la bun inceput impreuna, dar nu ne-am inteles. Dupa aceea, discutiile s-au purtat individual, insa pornind de la ideea ca daca unul castiga ceva mai mult in negocieri decat celelalte, se aplica si celorlalte. Un fel de clauza natiunii celei mai favorizate intre SIF-uri”, afirma presedintele SIF Oltenia.
Singura SIF care nu este parte a acordului cu grupul austriac este SIF Moldova, dar si aceasta poate intra in deal daca va dori.
Tranzactia dintre Erste si patru dintre SIF-uri, Banat-Crisana, Transilvania, Muntenia si Oltenia, se ridica la 435 milioane de euro. Fiecare SIF urmeaza sa primeasca in cash 26 milioane de euro, iar alte 82 milioane de euro vor veni sub forma unui schimb de actiuni cu titluri Erste, in urma caruia societatile de investitii vor ajunge sa detina cate 1% din Erste Group.
