Perspectiva unor majorari de capital in sistemul bancar romanesc i-a determinat pe sefii SIF-urilor sa nu forteze in negocierile cu austriecii de la Erste, temandu-se ca nu vor avea bani pentru o eventuala infuzie de capital la BCR si se vor trezi cu detinerile diluate si cu pierderea principalelor drepturi pe care le au in cadrul bancii. Ce se intampla insa daca Erste Group, unde SIF-urile vor ajunge sa detina fiecare cate 1% din actiuni, va avea nevoie de bani din partea actionarilor?
Oficialii SIF Moldova vorbesc de un astfel de risc intr-o scrisoare trimisa actionarilor inainte de AGA de la finele acestei saptamani, spunand ca din cauza clauzei de <lock up> care interzice SIF-urile sa-si vanda imediat actiunile de la Erste, grupul acestor societati s-ar putea trezi “captive”.
Conform intelegerii agreate cu austriecii, SIF-urile isi pot vinde imediat doar 25% din actiunile pe care le vor primi la Erste Group, iar apoi maxim cate 25% la fiecare sase luni de la preluare.
“Daca se face o majorare de capital la BCR sunt sanse mari ca SIF-urile sa coboare sub 20% fata de 30% cat au acum si sa-si piarda dreptul de a mai avea doi membri in consiliul de administratie, de a primi dividende conform prevederii actuale care obliga banca sa distribuie 40% din profitul pe IFRS sub forma de dividende”, spune Tudor Ciurezu, presedintele SIF Oltenia si totodata membru in Consiliul de Supraveghere al BCR.
SIF Oltenia a semnat acordul de principiu cu Erste pentru vanzarea participatiei de 6,12%, urmand sa primeasca la fel ca si celelalte SIF-uri, circa 25 milioane de euro in cash si 82 milioane de euro sub forma de actiuni Erste. Din tranzactia cu Erste Group, SIF-urile vor avea de platit fiecare taxe de 16,5 milioane de euro, potrivit calculelor SIF Moldova, ceea ce inseamna ca vor ramane in cash doar cu 9 milioane de euro din vanzarea celei mai importante detineri din portofoliu.
“In cazul unei majorari de capital la BCR este foarte probabil ca nu vom avea suficiente disponibilitati pentru a participa la acea majorare. Dar in cazul Erste, vorbim de o participatie lichida, din care am putea vinde o parte daca va fi nevoie sa venim cu bani la o majorare de capital”, afirma Ciurezu.
Erste Group are un capital social de 765,9 milioane de euro, iar in cazul finalizarii tranzactiei, SIF-urile vor ajunge sa detina fiecare cate 1% din capital social, concomitent cu reducerea participatiei celorlalti actionari.
Daca de exemplu grupul austriac ar avea nevoie sa-si majoreze capitalul cu 50%, fiecare SIF ar trebui sa aduca 3,8 milioane de euro pentru a-si pastra detinerea. Suma nu este mare pentru SIF-uri in conditiile in care aceste societati aveau in medie 20 milioane de euro in depozite bancare la sfarsitul lunii iulie.
BCR, pe de alta parte, are un capital social de circa 250 milioane de euro, din care SIF-urile detin fiecare cate 6%. Daca banca ar avea nevoie de 125 milioane de euro (crestere tot de 50%), fiecare SIF ar trebui sa vina cu 7,5 milioane de euro pentru a-si pastra participatia, aproape dublu fata de aportul necesar in cazul unei majorari de capital la Erste.
Presedintele SIF Oltenia declarase si dupa ce acordul cu Erste a fost facut public ca lichidizarea participatiei de la BCR se impune de “urgenta”, in conditiile in care atat Banca Centrala Europeana, cat si Banca Nationala a Romaniei, revizuiesc conditiile de functionare ale bancilor si este posibil sa ceara majorari de capital. O pozitie similara a avut si Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, care la randul lui este membru in Consiliul de Supraveghere al BCR. SIF-urile nu sunt actionari doar la BCR, ci si la alte doua banci mari din sistem, BRD si Banca Transilvania. La BRD, fiecare SIF detine cate 4-5% din actiuni, iar la Banca Transilvania, in jur de 5%, exceptie facand in acest caz SIF Transilvania si Muntenia, cu detineri de sub 1%.
Chiar azi au aparut noi declaratii ale oficialilor europeni care au indicat ca s-ar putea sa fie nevoie de o noua recapitalizare a bancilor europene din cauza agravarii crizei datoriilor. O declaratie in acest sens a facut Joaquin Almunia, comisarul european pentru concurenta, in timp ce Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), a spus intr-un interviu acordat cotidianului spaniel Expansion ca bancile europene trebuie sa-si consolideze situatia financiara.
Bancile europene s-au aflat in centrul atentiei pietelor financiare in ultima perioada, aproape in fiecare zi aparand speculatii cu privire la problemele pe care acestea le intampina.
