Numarul conturilor deschise de investitorii care tranzactioneaza la Bursa din Polonia a crescut cu peste 500.000 intre 2009-2011, anii de criza la nivel global, depasind 1,5 milioane de conturi, in timp ce in Romania, o tara cu o populatie la jumatate fata de cea a Poloniei, numarul de investitori de-abia depaseste 88.000 de persoane, fiind totodata cu circa 5.000 mai redus fata de situatia de la sfarsitul anului 2008.
Raportat la populatia Romaniei, de circa 20 de milioane de locuitori, cei 88.148 de investitori nu reprezinta decat 0,4%, in timp ce in Polonia, 4% din populatie are un cont la bursa.
Datele se bazeaza pe statisticile prezentate de Ministerul Trezoreriei din Polonia si, in cazul Romaniei, pe raportarile Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). In aceste date sunt incluse toate conturile deschise de investitori, fara a tine cont daca un investitor apeleaza la unul sau mai multi intermediari.
In Polonia, care este considerata un star nu numai in regiune, dar si in intreaga Europa, numarul de conturi de brokeraj a crescut in mod constant in ultimii ani. Astfel, daca in 2005, de exemplu, erau 850.000 de conturi de brokeraj, in 2007 se depasea pragul de 1 milion, pentru ca in prima jumatate a acestui an sa fie depasit si cel de 1,5 milioane de conturi. In Romania, numarul de investitori a depasit doar ocazional 100.000 de persoane.
Brokerii spun ca desi Polonia a reusit sa evite recesiunea, spre deosebire de Romania, care a fost afectata puternic de criza din Europa, nu aceasta este explicatia pentru evolutia diferita a numarului de investitori in ultimii ani.
“Si in Polonia a fost criza, dar au trecut mai bine de ea. Explicatia consta in faptul ca acolo este o piata de capital functionala. Exista un numar suficient de tranzactii, atat pe piata primara (IPO-uri – n.red), cat si secundara. Totodata, au un segment al fondurilor de pensii si al fondurilor locale de investitii foarte bine dezvoltat. Noi nu avem nimic din toate acestea. Nu avem lichiditate pe piata secundara, iar pe piata primara la fel mai nimic”, a comentat Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest, una dintre societatile de brokeraj care lucreaza preponderent cu investitori persoane fizice si care in ultimii ani a fost cea mai activa in aducerea de noi companii la Bursa.
Bursa de la Varsovia a fost un campion al listarilor in ultimii ani, nu numai in regiune, ci si in Europa, reusind astfel sa ofere mereu oportunitati investitorilor. Din 2008 si pana acum, pe aceasta bursa au fost 408 oferte publice initiale (IPO), fata de doar sase in Romania. In acelasi timp, valoarea totala a IPO-urilor a fost de aproape 10 miliarde de euro fata de doar 40 milioane de euro in cazul Romaniei.
Dinamismul pietei poloneze a atras toate grupurile financiare mari la nivel global, precum Goldman Sachs, JP Morgan, Morgan Stanley, Citigroup, Deutsche Bank, Credit Suisse sau UBS. Nici unul dintre acestia nu este membru si al bursei de la Bucuresti.
Bursa poloneza nu “sta” insa doar in investitorii institutionali, desi acestia asigura circa 50% din volumele de tranzactionare. Fondurile de pensii poloneze sunt unii dintre principalii jucatori, avand active sub administrare de circa 60 miliarde de euro fata de cele 1,4 miliarde de euro ale fondurilor romanesti. Fondurile mutuale poloneze au la randul lor active de 30 miliarde de euro fata de cele 1,6 miliarde de euro ale fondurilor romanesti. In fondurile mutuale poloneze si-au plasat banii peste 2,5 milioane de investitori, in timp ce in cele romanesti nu sunt nici 250.000.
“Toata lumea este de vina pentru situatia in care este piata de capital din Romania acum. In primul rand sunt de vina brokerii, pentru ca cei mai multi stau sa le pice din cer, in al doilea rand este statul si apoi institutiile pietei”, a subliniat Pasol.
Desi in Romania sunt peste 60 de societati de brokeraj, cele mai multe dintre acestea nu fac nimic pentru dezvoltarea pietei, chiar daca sefii unora dintre ele sunt foarte vocali in a cere ajutor din partea statului si a critica celelalte institutii ale pietei de capital.
“Trebuie un efort mult mai mare din partea brokerilor. Eu nu inteleg de ce avem peste 60 de societati de brokeraj, daca nu fac nimic. Nu trebuie sa aduca toate IPO-uri pe piata, mai ales ca este dificil in aceasta perioada, dar poti sa faci listari tehnice, poti sa aduci companii de pe RASDAQ, sa aduci produse structurate sau companii din afara, orice conteaza”, a punctat presedintele Intercapital Invest, una dintre putinele societati de brokeraj care au adus in ultimii ani companii si produse noi la Bursa.
Al doilea vinovat pentru starea in care este piata de capital romaneasca, statul, a facut un pas inainte prin lansarea programului de vanzari pe Bursa. Prima oferta din acest program, vanzarea a 10% din OMB Petrom (SNP) pe bursa a fost insa un mare esec, in conditiile in care statul nu a fost dispus sa ofere un discount atractiv actiunilor si a mers pe mana unui consortiu de intermediere condus de o banca de investitii cu putina experienta pe piata europeana. Statul nu a oferit un discount mai mare nici macar micilor investitori, desi programul de vanzari prin bursa, are ca scop, printre altele si dezvoltarea pietei de capital locale. Brokerii spun totusi ca statul ar trebui sa continue acest program si bineinteles sa invete din esecul de la Petrom.
“Si Bursa ar putea face mai mult, dar si CNVM. Guvernatorul BNR, de exemplu, a fost azi la o intalnire cu analistii financiar-bancari pentru a vorbi, printre altele, de importanta unei opinii publice informate, si face in mod frecvent conferinte pentru a prezenta ce se intampla la nivelul economiei. Cand a facut CNVM-ul asa ceva vreodata?”, a mai spus Pasol.
Implicarea tuturor autoritatilor din Polonia in dezvoltarea bursei a permis crearea unei piete pe care se fac zilnic tranzactii cu actiuni de peste 300 milioane de euro, fata de 10 milioane de euro in cazul Bursei de la Bucuresti si care permite statului, dar si companiilor sa atraga finantarea de care au nevoie fara a fi nevoie sa apeleze la credite.
In Romania, orice “turbulenta” care apare intr-un moment pe piata mai indeparteaza unii dintre investitorii si-asa putini. Astfel, in trimestrul al treilea, cand pietele de actiuni au suferit caderi puternice, din cauza temerilor privind criza datoriilor suverane, 200 de investitori si-au inchis conturile, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor.
In trimestrul al treilea, valoarea totala a portofoliior detinute de investitori a scazut cu circa 36%, pana la 13 miliarde de lei (3 miliarde de euro), ca urmare in principal a scaderii capitalizarii pietei (BVB si RASDAQ) cu 29%. Din aceasta suma, 12,8 miliarde de lei (2,9 miliarde de euro), reprezenta valoarea instrumentelor financiare detinute, iar 242 milioane de lei (55 milioane de euro) era cash-ul tinut in conturi la brokeri, cu circa 2,5 milioane de euro mai mult fata de sfarsitul lunii iunie.
