Postulatul care stă la baza proiectului este că slăbiciunea investițiilor în Europa, al căror nivel rămâne inferior cu 15% celui din 2007, a împiedicat ieșirea din criză. Or, în pofida lichidităților abundente în economie, investițiile private rămân insuficiente, în timp ce investițiile publice sunt limitate de absența spațiului bugetar al statelor.
Planul urmează a fi dezvăluit miercuri dimineața de către Jean-Claude Juncker în fața Parlamentului European, înainte de a fi introdus pe ordinea de zi a summit-ului european din 18-19 decembrie la Bruxelles. Detaliile sunt foarte așteptate, începând cu dozarea între finanțarea publică și cea privată, consecințele asupra finanțelor statelor, atractivitatea dispozitivului și, deci, șansele sale de reușită.
'Mă tem că acest plan se va dovedi dezamăgitor', declara recent ministrul francez al economiei, Emmanuel Macron, rezumând: 'Avem nevoie cu adevărat de bani și avem nevoie să-i utilizăm în mod efectiv'.
Comisarul european al problemelor economice, Pierre Moscovici, insistase asupra necesității de a se mobiliza noi resurse. În caz contrar, 'acesta va apărea ca un truc, ca o reciclare, deci va fi un eșec'. El ar fi dorit un mecanism 'curajos' și 'inovator'
Dispozitivul, care se bazează pe ingineria financiară, este complex.
