Declaraţiile economistului şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Erik Berglof, şi ale altor oficiali ai instituţiei, vin în contextul temerilor că băncile greceşti cu operaţiuni în regiune nu vor mai fi capabile să-şi susţină subsidiarele, iar unii analişti au ridicat problema retragerilor de fonduri din băncile elene.
În acest context, Berglof a afirmat, vineri, la Londra, că ar trebui construit un "inel de apărare" în jurul României, Bulgariei şi Serbiei.
Alţi oficiali BERD au afirmat, pentru CNBC.com, la reuniunea anuală a instituţiei, organizată la Londra, că România, cu cea mai mare economie dintre cele trei ţări vizate, va putea rezista eventualei crize în pofida prezenţei semnificative a băncilor greceşti în ţară.
Băncile greceşti controlează circa 13% din activele sistemului bancar românesc, cele mai mari dintre instituşiile de credit elene prezente în România fiind EFG Eurobank Ergasias, prin Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi National Bank of Greece, prin Banca Românească. Emporiki Bank, controlată de grupul francez Credit Agricole, şi ATEBank au de asemenea operaşiuni în România.
"Există deja măsuri pentru a gestiona efectele potenţialelor măsuri de deleveraging (dezintermediere - n.r.) ale băncilor elene. Nu vorbim prea mult despre asta, însă în aceste vremuri de criză trebuie să înţelegem importanţa stabilităţii financiare. Credem că există încă multă voinţă în Europa, şi speranţă, că se va găsi o soluţie pentru Grecia, a afirmat Berglof, economistul şef al BERD.
Întrebat de CNBC.com ce măsuri ar trebui să ia România pentru a se proteja de posibilele efecte generate de criza din Grecia, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a făcut referire la rata de solvabilitate şi la măsuri prudenţiale.
Rata medie de solvabilitate a sistemului bancar din România este de peste 14%, iar, potrivit BNR, subsidiarele locale ale băncilor greceşti sunt bine capitalizate.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat, pentru CNBC.com, că nu se remarcă ieşiri semnificative de capital străin sau de retrageri de depozite din bănci.
"Nu am văzut semnale care să indice retrageri de depozite. Principala noastră grijă este să prevenim, pe viitor, o posibilă dezintermediere dezordonată a subsidiarelor din România ale băncilor străine, deşi expunerea băncilor-mamă pe subsdiiarele din România a rămas până acum, în linii mari, stabilă. Este important ca dezintermedierea să nu devină dezordonată, excesivă sau prea rapidă. Nici instituţiile financiare internaţionale, nici ţările gazdă (statele din Europa de Est unde activează subsidiare ale băncilor vest-europene - n.r.) nu vor să vadă o situaţie în care dezintermedierea ar degenera într-o criză a creditelor" , a arătat Popa.
Viceguvernatorul BNR a adăugat că liniile de finanţare de la băncile străine către subsidiarele din România nu au scăzut până acum.
"Suntem îngrijoraţi de ce s-ar putea întâmpla de acum înainte", a adăugatn Popa.
El a precizat că autorităţile române lucrează, împreună cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), la o continuă îmbunătăţire a metodologiilor de teste de stres pentru băncile din România.
Potrivit oficialului BNR, România este acum una dintre cele mai avansate state din UE în privinţa testelor de stres din sistemul bancar.
Popa consideră că Grecia va putea depăşi criza şi va rămâne în zona euro.
"Cred că este mai probabil ca Grecia să rămână în zona euro, dar este important să-şi respecte toate angajamentele", a afirmat el.
