BNR ia in calcul schimbarea drastica a conditiilor de acordare a creditelor pentru populatie, potrivit unor informatii care au aparut in media la sfarsitul saptamanii trecute. Proiectul de regulament nu a aparut insa pe site-ul BNR, astfel ca nu se stie exact care va fi varianta ce urmeaza sa fie lansata in dezbatere publica.
Potrivit informatiilor aparute pana acum, cele mai importante modificari ar fi in cazul creditelor de consum acordarea acestora cu garantii de 133% din suma imprumutata, limitarea perioadei de contractare a creditului la cel mult 5 ani, in timp ce in cazul creditelor imobiliare in euro ar urma sa fie cerut un avans de cel putin 30%.
“Daca forma care se vehiculeaza acum este corecta sau nu, nu stiu, de obicei are loc o runda de consultari cu bancile in care ne exprimam si noi punctele de vedere pana se va ajunge la o versiune finala. Cred ca putem sa ne asteptam, intr-o forma sau alta, la masuri care limiteaza creditele in valuta”, a precizat Steven van Groningen.
Seful Raiffeisen Bank afirma ca in prezent romanii prefera sa ia credite in valuta deoarece cu acelasi venit pot lua o suma mai mare in euro, de exemplu, decat in lei. Solutia de preferat ar fi stimularea creditarii in lei printr-un program guvernamental similar Prima Casa (program care permite in prezent contractarea de credite atat in lei, cat si in euro).
“Intai trebuie sa ne dam seama de ce avem credite in valuta azi si raspunsul este evident, cine ia acum un credit in valuta poate accesa o suma mai mare. Daca cineva merge la banca si spune cu ce pot sa ma indatorez sau care e suma maxima pe care pot sa o imprumut, in lei este o anumita suma si in valuta e o suma mai mare. Acest fapt se datoreaza de fapt reglementarii Bancii Nationale, care leaga suma creditului total la suma maxima de plata lunara. Daca dobanda e mai mica, atunci cu aceeasi plata lunara pot sa accesez o suma mai mare in euro. In aceste conditii, putem sa lucram fie la plata in avans fie la un credit in euro mai scump sau la posibilitatea de a face un credit in lei mai ieftin. Putem sa facem programe care stimuleaza creditul in lei cum e Prima Casa sau sa luam masuri care sa faca creditul in euro mai scump sau mai putin atractiv. Nu cred ca e o singura masura care sa rezolve problema si trebuie sa ne gandim bine. Ma astept la o perioada de consultari cu Banca Nationala ca sa ajungem la solutia cea mai buna”, a precizat Steven van Groningen.
Promotiile anuntate in acest an de catre banci nu au reusit sa stimuleze creditul de consum, luna aprilie aducand o noua scadere pentru acesta. Bancherul de la Raiffeisen nu crede ca situatia se va schimba, pana nu va creste increderea consumatorilor, care desi s-a imbunatatit putin, a ramas inca la un nivel foarte scazut.
Dobanzile in aceste moment nu sunt cel mai important factor pentru potentialii clienti, considera van Groningen, deoarece in alte tari, dobanzile sunt mai mici, dar activitatea ramane redusa. In aprilie, dobanda anuala efectiva la creditele noi acordate populatiei pentru consum au scazut cu 1,5 puncte procentuale pana la circa 15,6%, in timp ce la euro au crescut usor, pana la 5,81% pe an.
“Cred ca la lei, situatia este destul de stabila, sa speram ca tendinta usoara va fi totusi in jos, in euro va fi in sus. Este clar ca dobanzile in zona euro au o presiune in sus si atunci creditul in euro va fi un pic mai scump si creditul in lei va deveni mai ieftin. Dar acestea sunt tendinte, nu este ceva se va intampla peste noapte”, afirma presedintele Raiffeisen Bank.
Acesta spune ca in cazul bancii pe care o conduce s-a observant o anumita revenire a creditarii in primele cinci luni ale anului, dar in principal pe zona de corporate, apetitul persoanelor fizice pentru credite ramanand inca destul de scazut. De altfel, marea parte a creditelor acordate persoanelor fizice au fost in fapt refinantari.
“Mai multa activitate e in zona de corporate, corporatiile mari mai ales care nu si-au schimbat previziunile pe termen lung pentru Romania, care in continuare investesc, au proiecte pe termen lung, care au exporturi, de exemplu. Acolo vedem mai mult interes pentru creditare si chiar sunt proiecte mari pentru piata la ora actuala”, a mentionat Steven van Groningen.
Potrivit datelor BNR de la sfarsitul lunii aprilie, soldul creditelor acordate populatiei era de 97,9 miliarde de lei, dintre care mai mult de jumatate erau in euro. Peste 62% din aceste credite erau pentru consum.
Citeşte interviul complet: Ce spune noul şef al investitorilor străini despre limitarea creditului în valută, privatizări şi efectul “grec” asupra economiei României
