Întreaga lume era convinsă că guvernul SUA îi va acorda băncii "Lehman Brothers" ajutorul de care avea nevoie şi o va salva de la faliment. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar în data de 14 septembrie 2008, gigantul financiar, Lehman Brothers intra în faliment. A fost ziua care a marcat începutul crizei financiare globale.
Peste tot în lume, băncile centrale au injectat peste 100 de miliarde de dolari în capitalul băncilor, pentru a încerca să păstreze calmul şi încrederea.
Lehman Brothers a fost, însă, doar prima piesa dintr-o piaţă financiară care s-a transformat într-un joc de domino. Unii au scăpat totuşi, printre ei aflându-se şi "Merrill Lynch", pentru care "Bank of America" a oferit 50 de miliarde de dolari.
Următoarele două piese din domino au fost compania de asigurări AIG şi grupul bancar britanic HBOS. La o zi după colapsul "Lehman Brothers" , AIG primea un împrumut de 85 de miliarde de dolari din partea Rezervei Federale a SUA. Iar a doua zi, premierul britanic Gordon Brown intervenea pentru "HBOS".
Până la sfârşitul acelei săptămâni negre, Secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, şi-a prezentat planul de a oferi 700 de miliarde de dolari din banii publici pentru a ajuta sistemul financiar. Tot atunci, a fost interzisă pentru scurt timp vânzarea de acţiuni.
A urmat apoi sfârşitul erei investiţiilor bancare pe Wall Street, după ce "Goldman Sachs" şi "Morgan Stanley", ultimele bănci de investiţii independente, s-au transformat în bănci comerciale.
Ajutorul promis de Secretarul Trezoreriei nu a venit destul de repede ca să salveze "Washington Mutual", una dintre cele mai mari bănci de retail din Statele Unite, care a fost preluată sub control de autoritatea de garantare a depozitelor bancare şi vândută către "JPMorgan Chase."
De atunci, mulţi se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă "Lehman Brothers" ar fi fost ajutată să îşi revină în acele zile.
Antena3
