Antena 3 CNN Economic Banci Şeful BCR se aşteaptă ca profitul din 2011 să fie la o treime din cel de 110 mil. Euro de anul trecut

Şeful BCR se aşteaptă ca profitul din 2011 să fie la o treime din cel de 110 mil. Euro de anul trecut

Adrian Mirsanu
7 minute de citit Publicat la 17:29 19 Aug 2011 Modificat la 17:29 19 Aug 2011
Şeful BCR se aşteaptă ca profitul din 2011 să fie la o treime din cel de 110 mil. Euro de anul trecut
Foto: sfin.ro
Dominic Bruynseels, nr. 1 al celei mai mari banci din Romania, se asteapta ca ritmul de comprimare a profitului din primul semestru, de circa 66% fata de perioada similara din 2010, sa se mentina si in ceea ce priveste rezultatul final din acest an raportat la cel obtinut anul trecut.

Intrebat daca se asteapta la o mentinere a ritmului de scadere a profitului net din primul semestru la  nivelul intregului an, CEO-ul BCR a raspuns: “Da. Ma astept la o asemenea evolutie”.

In cifre, acest lucru ar insemna un profit net al institutiei de credit controlate de austriecii de la Erste de aproximativ 36 – 37 mil. Euro, de circa trei ori mai mic decat cel obtinut in 2010, cand valoarea acestuia a fost de 465 mil. Lei (110 mil. Euro). In primul semestru al anului, BCR a raportat un profit net de 37,8 mil. Euro, scaderea fiind de circa 66%, ritmul fiind acelasi si in ceea ce priveste evolutia celui de-al doilea trimestru fata de perioada similara a exercitiului financiar anterior.

Seful Erste, Andreas Treichl, declara recent ca se asteapta ca rezultatele BCR sa se imbunatateasca abia din trimestrul al patrulea al anului, vorbind de un efect psihologic in ceea ce priveste reluarea creditarii populatiei.

Activitatea de creditare, prabusita in contextul general al crizei economice din ultimii ani, ramane modesta, in conditiile in care economia inregistreaza un ritm lent de revenire, si asta se vede in lipsa de credite noi in bilanturile bancilor, unde marjele activelor sunt inca sub presiune, iar costul riscului reduce profitabilitatea.

Liderul pietei bancare a castigat bani in acest an din creditele retail (acordate persoanelor fizice), unde dominante raman refinantarile, in timp ce chiar daca volumele de credite corporate (pentru companii) au crescut, aici marja este negativa.

Vestea buna: creditarea merge bine pe companii. Vestea proasta: profitul vine din retail, nu din corporate

“Creditele corporate nu fac bani, nu au adus profit, retailul da, face bani. Businessul din retail este profitabil, cel din corporate nu”, explica Dominic Bruynseels  rezultatul obtinut in primul semestru, perioada in care vioaie a fost tocmai creditarea corporate. In retail, la putere au fost refinantarile, in timp ce ultimele evolutii indica repornirea creditului de consum. “Unul din motivele pentru care ati vazut refinantari este pentru ca ati vazut dobanzi mici la acest tip de imprumuturi”, spune CEO-ul celei mai mari banci de pe piata.

Din datele prezentate de BCR reiese ca banca a avut cel mai puternic “push” pe piata creditelor corporate, unde in ultimul an a castigat 1,6 puncte procentuale ajungand sa controleze un sfert din intreaga piata a finantarilor corporatiste. De la inceputul anului, avansul portofoliului pe acest segment a fost de 4% in bilantul bancii, insa nu a reusit sa compenseze decat o parte din declinul volumului de credite in retail.

Piata creditelor corporate a fost in primul semestru “motorul” activitatii de creditare la nivelul intregii piete datorita investitiilor anuntate de companii, respectiv din cauza nevoile de finantare a capitalului de lucru. Pe acest segment de piata alte nume puternice sunt BRD sau Unicredit. “Cred ca in piata creditului corporate are loc o consolidare, iar aici competitia se va restrange la 3 -4 banci”, estimeaza fostul bancher de la Barclays, astazi liderul pietei bancare locale.

In schimb in piata creditelor de retail, unde BCR detine de asemenea pozitia de lider ca si la nivelul intregii piete bancare, are o cota de piata de 18,2%, unde a inregistrat o erodare graduala a pozitiei de piata in ultimul an de la nivelul de 19,5%. Pe acest segment, volumul de creditare este inca in scadere fata de anul trecut, observandu-se o repornire pe zona creditului de consum, ca urmare a derularii de campanii promotionale.

BCR are dupa prima jumatate a anului un portofoliu de credite totale de 51,5 mld. Lei  in usoara scadere in ultimul an sau chiar raportat fata de inceputul acestui an, in timp ce depozitele au urcat atat fata de iuie 2010, cat si fata de finele anului trecut pana la o valoare de 38,4 mld. Lei, potrivit datelor neconsolidate si exprimata conform raportarilor financiare internationale (IFRS).
Cota de piata a subsidiarei locale a grupului austriac Erste a ajuns astfel la 21% pe segmentul depozitelor, unde “plusul” contabilizat de la inceputul acestui an este de 0,8 puncte procentuale.

La nivelul sistemului bancar romanesc, cota de piata a BCR a ajuns la finele lunii iunie la 20,7% in conditiile in care reprezentantii celei mai mari institutii de credit estimeaza ca nivelul activelor bancare va ajunge pana la finele acestui an la 84 mld.  Euro, cu o pondere de 68% raportata la Produsul Intern Brut al Romaniei.

BCR este puternic pozitionat si pe piata fondurilor europene, unde are 43% cota din proiectele aprobate dintr-un total de 10,8 mld. Euro. De asemenea, fiind unul dintre principalii finantatori al statului, BCR dispune de un portofoliu solid de titluri de stat, in valoare de 12, 4 mld. Lei (circa 3 mld. Euro).

Prima banca de pe piata avea la randul ei plasate 224 mil. Euro la investitori institutionali, retail si private banking la jumatatea anului. Rata de adecvare a capitalului de rang 1 +2 se situeaza la 11,89%, potrivit standardelor romanesti de contabilitate, in conditiile in care banca centrala cere pentru acest indicator de solvabilitate o valoare minima obligatorie de 10%. Valoarea imprumuturilor neperformante ale bancii au ajuns la 110 mil. Euro, unde un semnal de ingrijorare vine din zona creditului corporate, mai ales la nivelul IMM-urilor care se confrunta cu probleme de lichiditate. Per ansambku, chiar daca este in usoara scadere a costului riscului, banca are confortul dat de un grad de acoperire a imprumuturilor neperformante de 126% (prin provizioane si garantii).



Bruynseels: Coridorul IV poate aduce  3 – 4 mld. Euro in economie in urmatorii doi ani

Bancherul din fruntea BCR este de parere ca infrastructura este cartea castigatoare pentru Romania in anii urmatori, iar aici banca pe care o conduce a ocupat deja pozitii puternice: este finantator pentru sapte din cele 12 segmente din coridorul IV al autostrazii paneuropene, care in Romania este cunoscuta ca proiectul de autostrada finantat de organismele europene pe traseul Arad – Timisoara – Sibiu – Ramnicu Valcea – Bucuresti. Un alt mare proiect de infrastructura in care banca este implicata este cel al hidrocentralei de la Tarnita, proiect cu o valoare de investitie estimata la 1 mld. Euro.

“Coridorul IV poate aduce economiei Romaniei 3 – 4 miliarde de euro in doi ani. Noi avem deja incheiate acorduri de finantare pe sapte din cele 12 segmente ale proiectului”, explica Dominic Bruynseels. De altfel, cele doua proiecte fac parte si din top 10 investitii prioritare sustinute de Consiliul Investitorilor Straini (FIC) pentru relansarea economiei Romaniei, de mentionat faptul ca seful BCR este unul dintre cei mai activi membri ai FIC.

“Vedem inca un risc in economie. Nu vedem salariile crescand foarte repede”, mai spune Bruynseels, in opinia caruia revenirea creditarii este in stransa legatura cu revenirea economiei.

Intr-o scurta analiza a principalilor indicatori economici, reprezentantii BCR noteaza ca industria a inregistrat cel mai rapid ritm de crestere din noiembrie 2010, iar constructiile au intrat pe un trend pozitiv. Exporturile isi mentin un avant puternic, in timp ce dezechilibrele externe se reduc.

“Politica sanatoasa de consolidare fiscal incepe sa dea roade”, observa sefii BCR, in conditiile in care deficitul bugetar a scazut cu 55% in primele cinci luni reprezentand 1,4% din Produsul Intern Brut, sub tinta agreata cu Fondul Monetar International. De asemenea, deficitul comercial (diferenta dintre importuri si exporturi) s-a redus cu 24%, iar deficitul de cont curent (diferenta dintre iesirile si intrarile de capital) este si el in scadere cu 38% in ultimul an.

Per ansamblu, economia Romaniei a inregistrat un “salt” de numai 0,2% in trimestrul al doilea fata de perioada ianuarie – martie, ajutata de exporturi, ritmul de crestere anual ajungand la 1,4% fata de al doilea trimestru al anului trecut.
BCR este din 2006 sub controlul austriecilor de la Erste, care au raportat la finele lunii iunie un profit net de aproape o jumatate de miliard de euro. Austriecii au platit 3,75 mld euro pentru un pachet de 69,4% din BCR, cele cinci SIF-uri detinand un pachet de 30,12% din BCR.

Seful Erste, Andreas Treichl, spunea  in urma cu o luna ca va face tot ce ii sta in putere pentru a impiedica listarea BCR pe bursa, obligatie pe care austriecii si-au asumat-o prin contractul de privatizare sa faca aceasta operatiune in termen de 3 ani. Termenul a fost ulterior prelungit pana in 2011, iar acum Erste cauta sa ajunga la un acord pentru a evita listarea bancii pe bursa de la Bucuresti, unde sunt deja cotate actiunile bancii – mama din Austria.

Oficialii Erste invoca politica grupului austriac de a lista numai actiunile bancii – mama acolo unde au operatiuni importante, fiind deja prezenti pe bursele din Viena, Praga si Bucuresti, si de a nu lista si subsidiarele. Insa, un alt risc este si acela ca BCR prin listarea pe bursa sa aiba o valoare de piata cu mult sub cea la care a “pretuit-o” Erste cand a cumparat banca, oferta austriecilor urcand valoarea BCR pana aproape de 6 mld. Euro.

Ca o comparatie, BRD, a doua banca de pe piata ca active, dar mai profitabila decat BCR, valoreaza astazi pe bursa circa 1,8 mld. Euro. Cea mai mare valoroasa companie de la Bursa din Bucuresti, Petrom, are astazi o capitalizare in jurul a 5 mld. Euro. Turbulentele de pe pietele financiare ale lumii, cauzate in principal de reducerea ratingului SUA si de criza datoriilor suverane ce afecteaza economii din Europa, a adus scaderi drastice pe burse, iar mai multe listari au fost amanate sau anulate in aceasta perioada.

×
x close