Pe lângă medici, cărora li se impune halatul alb, sau muncitorii care trebuie să lucreze în haine speciale, care să îi protejeze, angajaţii din instituţiile bancare au reguli stricte după care să se ghideze atunci când îşi cumpără hainele.
În dress code-ul unei bănci locale mari din România, de exemplu, se precizează clar că nu sunt permise hainele în culori aprinse (culori fluorescente, auriu şi argintiu în exces) sau chiar piercingurile, iar femeile nu au voie să poarte fuste prea scurte sau prea strâmte. De altfel, regula de maximum 10 centimetri deasupra genunchiului pentru fustele sau rochiile angajatelor trebuie păstrată şi în cazul firmelor de asigurări, de exemplu, dar este aplicată în special în sectoarele de activitate care presupun întâlniri faţă în faţă cu clienţii.
Dacă un angajat nu se conformează ţinutelor vestimentare, de regulă încalcă anumite prevederi din regulamentul de ordine interioară, iar măsurile disciplinare în astfel de cazuri pot merge până la desfacerea contractului de muncă, în cazul unor abateri repetate şi nejustificate. Însă specialiştii spun că astfel de situaţii sunt extrem de rare şi de obicei sunt tratate diplomatic, iar angajaţii înţeleg nevoia de aliniere la contextul locului de muncă, scrie businessmagazin.ro.
„Pentru angajaţi, un cod vestimentar se doreşte a fi un mecanism de aliniere la anumite valori şi de creare a unui sentiment de aderenţă la organizaţie. Oamenii vor avea sentimentul apartenenţei la un grup puternic şi din acest punct de vedere ţinuta poate deveni un mijloc de a crea loialitate şi ataşament faţă de organizaţie”, a spus Sorin Faur, HR director al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO Balkans.
