Credeti ca noul regulament de creditare al bancilor intrat in vigoare va ajuta la repornirea activitatii de creditare si de stimulare a consumului? Ce efecte concrete va asteptati sa produca asupra mixului de credite leu – valuta in portofoliile bancilor in 2012?
Introducerea Regulamentului 24 din 2011 privind creditele destinate persoanelor fizice a facut o demarcatie clara intre creditul de consum si cel de investitii imobiliare, masura adoptata de Banca Nationala a Romaniei fiind in ton cu cele practicate si in alte state europene. Se pune un accent puternic pe evaluarea riscului in functie de o serie de coeficienti de ajustare la socuri, pe garantarea imprumuturilor, perioada si moneda in care se acorda creditele de consum, restrictiile la creditele imobiliare fiind mai blande decat pentru cele de consum. Regulamentul va fi aplicabil dupa ce bancile vor primi autorizarea BNR pe normele interne in aplicarea noului regulament, undeva la nivelul lunii ianuarie 2012.
Descurajarea creditarii in valuta in special pentru consum, masura necesara pentru a reduce riscurile creditarii, ar putea conduce la cresterea portofoliilor de credite in moneda nationala, dar nu consider ca efectul asupra mixului actual de credite leu - valuta va fi puternic vizibil in anul 2012, ci mai degraba pe termen mediu.
Consider ca, cel putin pe termen scurt, vom asista la un avans destul de temperat al ritmului de crestere a creditarii date fiind distorsiunile generate de criza internationala care au impact direct asupra eligibilitatii potentialilor clienti- atat persoane fizice cat si juridice- si masurile care se au in vedere, inclusiv la nivel european, pentru a evita expunerea debitorilor in special la creditele in valuta straina. Pentru a putea vorbi de cresteri de doua cifre ale creditarii este necesara mai intai temperarea efectelor crizei internationale. Chiar si asa, ritmul de creditare din anii de boom economic, majorare de peste 60% in ritm anual, nu va mai fi atins prea curand.
In contextul existent pe pietele financiare externe si raportat la situatia actuala a bancilor din Romania, va asteptati la o crestere a valorii indicilor de solvabilitate a bancilor in urmatoarele 6 luni? La nivel de sistem si in contextul actual extern, ce valori ai acestor indici credeti ca ar tine departe de sistemul bancar local departe de falimente, nationalizari fortate sau alte efecte negative?
Sistemul bancar din Romania este intr-o stare de echilibru, in pofida accentuarii crizei datoriilor suverane, datorita masurilor luate de Banca Nationala a Romaniei, calitatii managementului, lipsei operatiunilor toxice si aportului actionarilor care au vazut in piata din Romania posibilitati de dezvoltare si dupa trecerea crizei.
Indicatorul de solvabilitate la nivelul sistemului bancar este de 13,43% la finele trimestrului al treilea din 2011, potrivit datelor centralizate de Banca Nationala a Romaniei. Nivelul minim de solvabilitate al institutiilor de credit este reglementat la 8%, dar in cadrul procesului de supraveghere prudentiala BNR impune un nivel de cel putin 10%. Bancile "mama" au continuat sa sustina institutiile de credit din piata bancara romaneasca, nefiind necesara acordarea de sprijin din fonduri publice, cum s-a intamplat in alte state. In ultimii doi ani actionarii bancilor au injectat in sistemul financiar din Romania peste 1,3 miliarde euro. Ma astept ca bancile - mama sa continue sa isi aduca aportul la capitalul bancilor din Romania daca va fi nevoie, avand in vedere interesul pe care acestea l-au manifestat si il manifesta fata de oportunitatile pe care le ofera Romania dupa iesirea din criza, ceea ce inseamna mentinerea indicatorului de solvabilitate la nivelul sistemului bancar in jurul valorii actuale.
Piata bancara din Romania va inregistra profit in 2011 sau va asteptati la un nou an in care sistemul sa fie pe pierdere?
Constituirea de provizioane atat pe segmentul corporate cat si pe retail, generata de inrautatirea calitatii portofoliilor de credite pe fondul deteriorarii conditiilor economice, a mentinut presiunea pe rezultatele nete raportate de institutiile de credit. Nu este o certitudine ca la nivelul sistemului bancar se va raporta profit, mai ales avand in vedere pierderile sistemului bancar dupa primele noua luni ale acestui an, de peste 175 milioane de euro.
Ati lucrat multi ani ca bancher in sectorul privat, de cativa ani conduceti o banca romaneasca de stat. Ce criterii credeti ca sunt necesare pentru un manager privat intr-o companie de stat?
Determinarea si deschiderea spre inovatie sunt criterii absolut necesare unui manager ajuns la conducerea unei institutii fie de stat sau privata in baza competentelor profesionale.
Se vorbeste de fuziuni & achizitii, posibile nationalizari de banci in sistem. Ce asteptari aveti in ceea ce priveste acest gen de miscari in banking in 2012?
Sistemul bancar romanesc este consolidat fiind bine capitalizat. Potrivit datelor actuale, nu se pune problema de nationalizari in plan local. Consolidarile sunt generate si de fuziuni si achizitii la nivel international, cu impact si pe piata bancara locala, asa cum stim cu totii de fuziunea bancilor elene Alpha Bank si EFG Eurobank, ceea ce va conduce la schimbari in topul bancilor in functie de active in sistemul bancar local. Nu este exclus sa asistam si la alte miscari determinate de decizii ale grupurilor internationale de preluari sau fuziuni.
Credeti ca este posibil ca in anumite conditii, statul sa decida ca CEC Bank sa preia o alta banca din sistem daca va fi nevoie? Ma gandesc la cazul Bancorex, care cu mai multi ani in urma a fost preluata de catre BCR…
Consider ca sistemul bancar din Romania este pregatit pentru scenariul persistentei efectelor crizei. Banca Nationala reglementeaza, ca parte dintre obligatiile asumate prin acordul cu FMI, un mecanism de tipul bridge-bank (banca – punte n.r.). Constituirea unui tip de institutie financiara de tip bridge-bank, regasita si in legislatiile altor tari, inseamna crearea cadrului necesar in eventualitatea in care va fi vreodata nevoie de sprijin pentru vreo institutie de credit care nu face fata problemelor pe cont propriu si nici nu se mai poate baza pe sprijinul actionarului majoritar. Calitatea actionarilor si aportul acestora la capitalul bancilor locale sunt de netagaduit. Revizuirea legislatiei prin introducerea de noi competente, inclusiv in ceea ce priveste constituirea bridge-bank, prevazuta si in scrisoarea de intentie catre Fondul Monetar International, reprezinta o situatie de normalitate.
Intarirea setului de instrumente cu ajutorul carora se poate interveni rapid si eficient in eventualitatea in care va fi vreodata nevoie ar trebui sa dea un semnal pozitiv pietelor, avand in vedere ca reprezinta in fapt o adaptare a legislatiei pentru mentinerea stabilitatii sistemului bancar indiferent de implicatiile viitoare ale crizei financiare.
La cat estimati ca se ridica in 2011 piata finantarilor cu fonduri europene derulate prin bancile locale?
Potrivit statutului, Asociatia Romana a Bancilor nu centralizeaza date referitoare la activitatea comerciala a membrilor. In lipsa unei statistici relevante pe acest segment de creditare, prefer sa nu avansez o cifra la nivelul intregului sistem bancar. In ceea ce priveste CEC Bank, numarul creditelor pentru finantarea proiectelor cu fonduri europene aprobate de banca a fost de aproape 9.700, la 31.10.2011, in valoare totala de aproximativ 700 de milioane de euro. Cofinantam, practic, in toate domeniile: sectorul agricol, programele de dezvoltare rurala, proiectele pe energie verde etc. In 2012 ne propunem sa continuam acest trend, sa finantam cat mai multe proiecte pe fonduri europene. In acest scop am infiintat birouri speciale de informare si consultanta in unitatile CEC Bank teritoriale.
In noua formula de conducere de la ARB tocmai a fost numit si un presedinte executiv. Ce impact va produce asupra activitatii ARB in 2012? Va fi extins staff-ul ARB si cu alte pozitii? Ce inseamna din punct de vedere al atributiilor ce revin fiecarui rol acest post nou de presedinte executiv?
Consiliul Director al Asociatiei Romane a Bancilor a decis numirea in functia de presedinte executiv al ARB, incepand cu data de 1 decembrie 2011, a domnului Florin Danescu. Presedintele executiv reprezinta ARB si sustine punctul de vedere al comunitatii bancare in fata autoritatilor romane precum si a organismelor internationale in domeniul financiar – bancar, in baza mandatului dat de Consiliul Director al asociatiei. Luam in calcul si extinderea staff-ului ARB dar acest aspect se va stabili printr-o strategie de dezvoltare a activitatii.
Anul acesta se implinesc doua decenii de la infiintarea ARB, timp in care asociatia a devenit una dintre cele mai puternice asociatii profesionale din Romania si un veritabil partener de dialog in relatia cu autoritatile romane, precum si alte organisme interne si internationale. Toate bancile care activeaza in Romania sunt membre ARB. Vom continua sa reprezentam interesele bancilor membre si sa contribuim la dezvoltarea si mai ampla a sectorului bancar romanesc.
ARB a facut o cercetare de piata in acest an. Ati studiat si ce asteptari au romanii privind nivelul de dobanda la credite sau la depozite? Ce nivel de dobanda credeti dvs. ar putea reporni creditarea, respectiv ar stimula economisirea in Romania?
Studiul de piata comandat de ARB, "Nivelul de educatie financiara al romanilor", si-a propus sa releve nivelul actual de cunoastere si sa identifice nevoile populatiei in vederea demararii unor programe care sa contribuie la o intelegere adecvata a fenomenului financiar–bancar. Asociatia Romana a Bancilor a demarat zilele acestea o campanie specifica la televiziunea publica TVR1, prin care ne propunem sa contribuim la cresterea gradului de constientizare in randul clientilor actuali si viitori ai institutiilor de credit. Campania se deruleaza in perioada decembrie 2011- iulie 2012, iar prin intermediul acesteia se doreste explicarea temenilor bancari pentru un public cat mai larg.
Asteptarea clientilor in ceea ce priveste nivelul dobanzilor la credite este justificata. Orice cumparator isi doreste sa cumpere ieftin, cum si orice vanzator sau deponent vrea sa obtina cat mai mult. Cert este un lucru, costul riscului este in crestere, CDS-ul Romaniei fiind peste 400 puncte de baza. Nivelul dobanzilor la credite este influentat de costul riscului asociat Romaniei, de costul tot mai ridicat al resurselor pe care le atrag bancile atat de pe piata interna cat si de pe piata externa pentru a le plasa ulterior in credite, de costul riscului asociat clientului si de nivelul dobanzii de politica monetara.
Puteti numi trei masuri concrete care trebuie luate de autoritati astfel incat sa trecem la o crestere economica sustenabila? Care sunt acestea?
Calibrarea politicilor economice in vederea mentinerii economiei Romaniei in zona de crestere trebuie sa urmareasca accelerarea absorbtiei fondurilor europene, dezvoltarea de proiecte mari in infrastructura, cresterea competitivitatii in anumite sectoare economice si stimularea sanatoasa a consumului.
Personal, la ce crestere economica va asteptati in 2012? Ce sectoare din economie credeti ca vor castiga teren si ce sectoare isi vor pierde din suflu anul viitor?
In contextul existentei unor semnale contradictorii privind redresarea economica la nivel mondial, orice procent de crestere economica a Romaniei pentru 2012 este stimulativ pentru incredere. Depindem insa de evolutia economiilor europene, in conditiile in care 70% din schimburile comerciale ale Romaniei se realizeaza cu tarile din Uniunea Europeana. Activitatea sectoriala este strict dependenta de evolutiile internationale, mai exact de criza. In conditiile in care consumul intern nu se revigoreaza, baza raman exporturile. Dar ramane intrebarea: va fi cerere?
In ipoteza in care bancile straine isi vor retrage din capitalurile subsidiarelor locale, ce plan B are Romania?
Nu cred ca se pune problema de retragere a capitalurilor. Bancile mama au continuat sa sustina institutiile de credit din piata bancara romaneasca. Problema care s-a ridicat este legata de mentinerea expunerilor grupurilor financiare internationale. Una dintre lectiile crizei este aceea ca nu trebuie sa ne bazam doar pe fondurile atrase de la bancile-mama. Criza economico-financiara mondiala pe care o traversam este determinata de acumularea unor dezechilibre cronice ale balantelor de plati in multe tari si de volumul de credite acordate in raport cu capacitatea economiei reale.
Piata financiar - bancara din Romania este in continuare atractiva pentru investitori, insa nu trebuie sa excludem total posibilitatea ca volumul resurselor provenit din exterior sa nu mai fie atat de generos - avand in vedere posibilele evolutii externe-, ca atare ar trebui identificate surse alternative pentru a sustine creditarea. Consider ca ar trebui incurajata economisirea pe termen lung pentru a asigura resurse pentru acordarea de finantari pe termen lung, iar acest lucru s-ar putea realiza inclusiv prin stimulente de natura fiscala. Trebuie abordata tema economisirii interne fara insa a afecta consumul, fiind necesare politici de echilibrare a actiunilor de stimulare a economisirii si cresterii consumului pe baze sanatoase. O solutie este lansarea de emisiuni de obligatiuni corporative pe piata de capital, acestea putand deveni un instrument eficient pentru finantarea activitatii companiilor. In plus, introducerea de obligatiuni garantate cu creante imobiliare si creante asupra sectorului public ar permite institutiilor de credit sa atraga resurse financiare la un cost mai scazut decat prin alte instrumente, ceea ce ar putea conduce la diminuarea costurilor creditarii ipotecare si catre sectorul public.
In Ungaria, Polonia, Bulgaria si in Europa de Vest se vad semnele unui soi de nationalism economic sau protectionism economic. Credeti ca Romania ar trebui sa treaca la o strategie concreta de sustinere a resurselor proprii si de a ajuta dezvoltarea capitalului autohton? Cum ar putea face acest lucru?
Stimularea business-urilor trebuie corelata cu respectarea conditiilor concurentiale intr-o piata libera.Consider ca o atentie deosebita ar trebui acordata IMM-urilor, avand in vedere ca acest sector genereaza cea mai mare parte a cifrei de afaceri. Sustinerea pe scara cat mai larga a bussinessurilor care s-au adaptat crizei prin utilizarea mecanismelor specifice ale garantarii si contragarantarii este o solutie. Mobilizarea pietei financiar bancare, prin oferirea de instrumente specifice de garantare si contragarantare care sa genereze cresterea increderii in sectorul IMM, ar avea un impact asupra economiei prin cresterea exporturilor si numarului locurilor de munca.
Care este cea mai mare provocare in 2012 pentru sectorul bancar? Ce se va intampla cu costul riscului si cu portofoliile de credite neperfomante ale bancilor din Romania?
Provocarea anului 2012 pentru toti actorii economici este reducerea vulnerabilitatilor crizei internationale, adica gasirea de solutii eficiente. Criza internationala a determinat ca banii sa fie mai putini si mai scumpi, uneori si mai greu de obtinut, ceea ce a pus deja amprenta asupra sistemelor bancare.
In functie de impactul viitor si durata crizei internationale, bancile isi vor adapta strategia de dezvoltare pe piata locala. In scenariul persistentei efectelor crizei, este posibil sa asistam in continuare la cresterea creditelor neperformante, iar bancile vor fi obligate sa constituie noi provizioane ceea ce va eroda profiturile institutiilor de credit si implicit aportul din impozitul pe venit la bugetul de stat. Probabil ca in anumite situatii se va pune problema intaririi bazei de capital, dar ma astept sa nu ridice probleme in ciuda a ceea ce se intampla acum in plan international.
CV Radu Ghetea
· Detine pozitia de presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor din 2000
· Este presedinte al bancii cu capital de stat CEC Bank din mai 2007
· Din ianuarie 2008, este numit reprezentant al Asociatiei Romane a Bancilor in Consiliul de Administratie al Federatiei Bancare Europene si reprezinta Romania la Consiliul European al Platilor
· Este membru al Consiliului de Administratie al Transfond si al Biroului de Credit precum si Presedintele Grupului National SWIFT
· In perioada 1994 – 2007 a lucrat pentru Alpha Bank, inca de la intrarea bancii grecesti pe piata ocupand pozitia de Prim – Vicepresedinte Executiv si membru in Consiliul de Administratie al Alpha Bank Romania, iar din 2006 ca presedinte al Consiliului de Administratie al bancii
· Isi incepe cariera in 1972 ca analist programator la Banca Romana de Comert Exterior (BRCE), unde in perioada 1986 – 1994 ajunge membru in Comitetul Executiv si membru al Consiliului de Administratie al BRCE
· Intre 1991 si 1994 este membru al Consiliului de Administratie al Bancii Anglo – Romane de la Londra, reprezentand BRCE, principalul actionar al bancii
· Doctor in economie din anul 2000
· Absolvent al Facultatii de Matematica din cadrul Universitatii Bucuresti si al Facultatii de Stiinte Economice – Academia de Stiinte Economice Bucuresti
Profil Asociatia Romana a Bancilor
· Este o asociatie profesionala care reprezinta interesele bancilor care activeaza in sistemul local
· A fost infiintata in mai 1991 la initiativa a 14 banci comerciale
· Numara in prezent 40 de membri, adica toate bancile care sunt active in Romania
· Este condusa de catre un Consiliu Director format din Radu Ghetea (CEC Bank) – presedinte, Petre Bunescu (BRD) – membru, Steven Van Groningen (Raiffeisen Bank Romania) - membru, Sergiu Oprescu (Alpha Bank Romania) – membru, Oana Petrescu (BCR) – membru, Laurentiu Mitrache (Leumi Bank) – membru, Gheorghe Muntean (Banca Italo - Romena) – membru, respectiv Florin Danescu – presedinte executiv ARB
· Printre obiective: Implementarea standardelor IFRS incepand cu 1 ianuarie 2012, sustinerea punctului de vedere al comunitatii bancare in procesul de adaptare a legislatiei nationale la cerintele nationale, modificarea legii insolventei, modificarea reglementarilor BNR privind lichiditatea bancilor, lansarea de programe pentru educatia financiar – bancara a populatiei
