"Cipru a fost un caz unic, dar nu vom mai accepta problema limitelor morale. (...) În viitor, va trebui să fie posibilă lichidarea treptată a băncilor cu probleme la fel ca orice altă companie, fără a pune în pericol stabilitatea sectorului financiar", a spus Schaeuble, după o reuniune la Dublin a miniştrilor de Finanţe din UE, care s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, potrivit Bloomberg.
Proprietarii băncii şi creditorii ar trebui să fie primii pe lista celor care suportă costurile, înainte ca guvernele să intervină pentru recapitalizare sau Mecanismul European pentru Stabilitate - fondul de urgenţă al zonei euro - să asigure sprijin financiar.
"Înainte ca statul să se implice, în ierarhia responsabilităţii se va cere proprietarilor şi creditorilor să contribuie, iar Mecanismului European pentru Stabilitate i se va solicita să contribuie dacă guvernul nu poate, pentru că are blocat accesul pe pieţele financiare", a declarat Schaeuble.
Costurile recapitalizării băncilor, în urma crizei financiare, au crescut puternic povara îndatorării în multe state europene. Irlanda, Spania şi Cipru au fost nevoite să ceară ajutor financiar extern de la zona euro pentru a acoperi costurile stabilizării sectorului financiar.
În Cipru, statele zonei euro au condiţionat împrumuturi de 10 miliarde de euro de închiderea celei de-a doua mari bănci a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki), şi restructurarea dură a celei mai mari instituţii de credit de pe piaţă, Bank of Cyprus. Statele europene au cerut Ciprului să folosească banii deponenţilor, cu excepţia sumelor garantate de sub 100.00 de euro, şi să impună pierderi creditorilor băncilor pentru acoperirea costurilor restructurării.
Potrivit unui proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană, statul va trebui să utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bănci în procedura de bail-in, excepţie făcând depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile şi activele clienţilor protejaţi de legea falimentului sau de dreptul civil, dar şi datoriile către angajaţi, furnizori şi stat.
De asemenea, fiecare stat din UE va înfiinţa un fond de salvare, finanţat de bănci, cu resurse echivalente cu cel puţin 1% din valoarea depozitelor garantate, care va fi utilizat în procedurile de salvare a unei bănci ajunsă în pragul colapsului, arată proiectul de directivă obţinut de Mediafax.
