Schimbarea este valabilă în cazul românilor care au luat credite după anul 2019. Ei pot plăti o dobândă chiar la jumătate, faţă de cei cu credite legate de ROBOR, potrivit zf.ro.
Cei care vor să facă trecerea de la ROBOR la IRCC pot să facă o cerere la care băncile trebuie să răspundă în maximum 60 de zile şi să încheie un act adiţional cu debitorii, susţine Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).
"Consumatorii cu credite în lei cu dobânzi variabile pot face economii lunare importante la plata ratelor bancare prin trecerea de la ROBOR la IRCC.
Economiile sunt cu atât mai mari cu cât soldul creditului este mai mare, iar perioada rămasă până la scadenţă este mai îndelungată", susţine Alin Iacob, preşedintele AURSF.
Diferenţa dintre ROBOR şi IRCC este aceea că ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă, într-un interval, iar indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.
ROBOR la şase luni, la cel mai mare nivel din ultimii nouă ani. Ratele ar putea creşte din nou
Indicele ROBOR la şase luni a ajuns, luni, la cea mai ridicată valoare din ultimii nouă ani, iar ROBOR la trei luni a stagnat.
Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a stagnat luni la 4,70%, pentru a patra zi la rând, potrivit datelor BNR.
La începutul lunii martie, indicele era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.
Ratele ar putea să crească din nou. Câţi bani vom da în plus, dacă BNR măreşte iar dobânda-cheie
Ratele românilor ar putea să crească şi mai mult, în următoarea perioadă.
Specialiştii spun că, până la toamnă, indicele ROBOR va ajunge la 6%, după ce BNR a anunţat că inflaţia va depăşi 11 procente până în iunie.
Luna următoare, BNR este în faţa unei noi decizii de a majora dobânda-cheie.