Statele noi membre UE au fost puse sub presiune în ultima lună, deoarece presa internaţională s-a hazardat să avertizeze în privinţa dezechilibrelor economice din regiune, sugerând că zona s-ar putea dovedi"subprime-ul Europei" pentru unele bănci din zona euro.
Mai multe ziare au citat datele prezentate de Banca Reglementelor Internaţionale, arătând că totalul expunerilor băncilor străine şi subsidiarelor acestora în Europa de Est se ridică la 1.700 miliarde euro.
Cu toate acestea, economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) spune, într-o scrisoare adresată publicaţiei Financial Times, că această sumă reprezintă bilanţul contabil total al băncilor străine din regiune, nu expunerea ca datorii.
"Comparaţia este lipsită de sens. O măsură mult mai relevantă a nevoii de refinanţare este datoria externă pe termen scurt, pe care sectorul bancar din regiune o are faţă de creditorii străini", afirmă Eric Berglof, reprezentantul BERD.
El a adăugat că, excluzând Rusia şi Kazahstan, care pot conta pe resursele proprii, datorită anilor în care au livrat petrol la preţuri ridicate, datoria pe termen scurt a sectoarelor bancare din regiune către creditorii străini se ridică la aproximativ 130 miliarde dolari, din care mai mult de jumătate este datorie a subsidiarelor către băncile-mamă.
Temerile privind regiunea s-au concentrat, până în prezent, asupra nevoilor de finanţare externă, care să le menţină ritmul mai accelerat de creştere economică faţă de statele occidentale, mai dezvoltate, însă este încă neclar despre ce sume este vorba, scrie Reuters.
Economiştii sunt convinşi că multe dintre statele din zonă vor suferi contracţii ale economiilor în acest an. Chiar şi cele mai bune scenarii prevăd creşteri reduse în cazul celor mai performante economii din regiune.
BERD, FMI şi Banca Mondială au solicitat băncilor occidentale din state precum Austria, Italia, Franţa sau Suedia să continue să-şi sprijine subsidiarele din zonă. Miercuri, şeful Unicredit, cea mai mare bancă din Europa de Est, a spus că grupul italian îşi va susţine subsidiarele din regiune, declaraţii care au fost făcute anterior şi de reprezentanţi ai Erste sau Raiffeisen.
Comentariile lui Berglof sunt întărite de un studiu al Institute of International Finance (IIF), o asociaţie de companii care oferă servicii financiare, cu 400 de membri al nivel global. Acesta subliniază de asemenea că suma de 1.700 miliarde este înşelătoare şi că o contracţie a fluxurilor de capital privat către Europa emergentă, văzută ca principal risc pentru sistemul bancar şi pentru băncile occidentale, ar fi probabil limitată la Rusia şi Ucraina.
Fluxurile nete private către Polonia, Cehia, Ungaria, România, Bulgaria şi Turcia vor continua să vină, "într-un ritm mult mai lent, dar încă substanţial, de 60 miliarde dolari, echivalentul a 5 procente din PIB-urile lor adunate", spune IIF.
Raportul mai spune că, deşi cifra reprezintă doar 40% din vârfurile înregistrate în 2007, creditarea în aceste state, de la bancile-mamă va creşte în continuare, în medie cu 1,5% din PIB-urile statelor din zonă.
"Datele disponibile încă din septembrie sugerează că băncile străine şi-au majorat sau consolidat finanţările către subsidiarele locale, care rămân importante pentru acţionari", mai arată studiul.
IIF spune că situaţia în regiune nu este atât de rea cât este prezentată. "O mai mare diferenţiere între statele din regiune şi analiza fluxurilor de capital din ultima vreme, precum şi a gradului de îndatorare sugerează că situaţia în cazul multora dintre statele în cauză este substanţial mai bună decât se percepe la modul general", arată specialiştii de la IIF.
Antena3.ro
