Cota de piata in functie de active a bancilor straine din Europa Centrala si de Est a scazut de la 78% in 2008 la 74% in 2013, arata un studiu realizat de Raiffeisen Bank.
In acelasi timp, cota bancilor de stat a crescut cu 3-4 puncte, de la 9,5% in 2008 la 13% in 2013, datorita intensificarii activitatii bancilor locale din Polonia, Romania, Ungaria si Slovenia. In cazul ultimelor doua tari, guvernele au adoptat importante masuri de protectie sociala si de stimulare a creditarii care au favorizat institutiile de credit autohtone.
In Romania piata se reconfigureaza
Daca ne uitam la ce s-a intamplat in Romania in ultimii ani, observam ca bancile locale, de stat si private, au castigat pozitii importante pe piata bancara, chiar daca si cota de piata a bancilor straine mari a mai crescut putin, in urma preluarii activelor jucatorilor mai mici care au parasit piata.
Asadar, a fost vorba mai degraba de un joc de reconfigurare a pietei, in care locul unora a fost prealuat de altii, pentru ca la final activele totale ale sistemului bancar romanesc au avansat pe parcursul ultimilor 5 ani cu aproape 50 de miliarde de lei, de la 314 miliarde lei la finalul lui 2008 la 362 miliarde in 2013.
Bancile cu capital strain din tara noastra si-au majorat cota de piata cu doua puncte in ultimii 5 ani, de la 88% in 2008 la 90% in 2013.
In schimb, atat capitalul bancar de stat, cat si cel privat, a profitat mult mai mult de slabiciunea altor jucatori si si-au intarit substantial pozitiile: banca de stat CEC Bank a castigat trei puncte la cota de piata pe parcursul ultimilor 5 ani, in timp ce Banca Transilvania a crescut cu 3,5 puncte, impreuna castigand 6,5 puncte, respectiv 8 locuri in clasamentul bancilor.
Banca de stat CEC Bank si-a majorat cota de piata de la 4,3% in 2008 la 7,4% in 2013, urcand de pe locul 9 pe locul 5, in special pe seama creditelor acordate firmelor si a depozitelor atrase de la populatie.
La randul sau, banca locala cu capital privat Banca Transilvania, a reusit sa creasca de la o cata de 5,4% in 2008, cand era pe locul 7 in topul bancilor, pe locul 3 in prezent, cu o cota de piata dupa active de 8,9%.
Si alte banci straine, precum ING sau Raiffeisen Bank, au reusit sa-si majoreze prezenta in Romania pe parcursul ultimilor ani, pe fondul reducerii expunerilor unor banci straine confruntate cu crize puternice in tarile de unde provin, precum cele din Grecia sau Portugalia.
Un alt factor care a permis bancilor romanesti, dar si altora straine, sa profite, au fost problemele cu creditele neperformante intampinate de alti concurenti, fapt care a determinat respectivele banci, in principal primii doi jucatori, BCR si BRD, sa initieze planuri de restructurare si de reducere puternica a activelor (deleveraging sau dezintermediere).
Sucursale straine scoase la vanzare
In acelasi timp, sucursalele unor grupuri straine care nu au reusit sa acumuleze o masa critica in Romania pentru a devenit profitabile, si-au regandit strategiile din tara si din zona si au scos sucursalele locale la vanzare, iar daca nu au gasit cumparatori, au inchis unitatile si au vandut portofoliile de active. Procesul de fuziuni si achizitii este inca in curs de desfasurare.
In acest context, intreprinzatorii locali au considerat oportun sa deschida banci noi. Este cazul Bancii Feroviare, a omului de afaceri aradean Valer Blidar, deschisa la finalul lui 2009 si BRCI, a omului de afaceri Dorinel Umbrarescu, deschisa in acest an, dupa preluarea bancii grecesti ATE Bank.
Unii finantisti, precum Mihai Tanasescu, vicepresedinte la Banca Europeana de Investitii, apreciaza ca si statul ar putea profita de situatia grea de pe piata creditarii si sa infiinteze o banca de dezvoltare.
Pentru ca, dupa cum spun bancherii, este loc pe piata pentru toata lumea, inclusiv pentru noi jucatori, iar potentialul pietei este in continuare foarte ridicat, in ciuda crizei prin care am trecut, dupa cum apreciaza analistii bancii austriece Raiffeisen.
Mediul economic face diferenta
Sa facem o scurta trecere in revista, ocazie cu care putem lua problema dintr-un alt punct si a o analiza dintr-o alta perspective.
In perioada socialista, in Romania, functionau patru banci: Casa de Economii si Consemnatiuni - CEC, Banca de Investitii, cunoscuta noua ca Banca Romana pentru Dezvoltare – BRD, Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, adica Banca Agricola, si Banca Romana de Comert Exterior - Bancorex, carora li se adauga, evident, Banca Nationala.
Fireste ca toate aceste erau banci de stat, iar dupa 1990 operatiunile comerciale ale BNR au fost externalizate si s-a format o noua banca: Banca Comerciala Romana – BCR. In fine, Bancorex avea o serie de subsidiare: Banque Franco-Roumaine, Anglo-Romanian Bank, Misr Romanian Bank, Frankfurt Bucharest Bank si Banca Italo Romena. Dar in Bucuresti exista si o sucursala a unei banci straine: Societe Generale.
In prezent, in Romania, functioneaza 40 de banci, si 90% din capital e strain - concentrat in 32 de institutii de credit. BRD a fost achizitionata de grupul francez Societe Generale, Banca Agricola de austriecii de la Raiffeisen Bank, BCR a preluat Bancorex si a fost cumparata apoi tot de niste austrieci – Erste, doar CEC a mai ramas in proprietatea statului roman.
La noi, 28% din capitalul bancar e austriac, 17% grecesc si 11,5% francez, iar daca e sa trecem de la capital la cota de piata, austriecii detin peste o treime din active.
Intrebarea este insa, la ceilalti estici, strainii au cote la fel de ridicate?
In toate statele ex-comuniste mari, care sunt acum membre UE, capitalul strain e majoritar in industria bancara, dar in Polonia si Ungaria nu atinge 90% ca in Romania, ci 62%, respectiv 67%.
Diferenta e data de faptul ca ei si-au administrat mai bine, si mai din timp, problemele, si in masura in care au avut viziune pe termen mediu si lung n-au fost nevoiti sa vanda atat de mult din ceea ce detineau.
Dar asta nu inseamna ca e riscant sa ai capital strain. Pe baza lui s-a restructurat intr-o anumita masura economia, cu rezultat in cresterea exporturile, reducerea intensitatii energetice si sporirea competitivitatii.
E adevarat ca se creeaza senzatia ca acest capital strain finanteaza, in special, companiile straine care actioneaza pe piata romaneasca. Dar asta tine mai mult de faptul ca mediul de afaceri romanesc este problematic, si firmele autohtone se confrunta cu o rotatie lenta a capitalurilor.
Sigur ca si firmele straine evolueaza in conditii similare, insa ele pot lupta mai bine cu ostilitatea mediului de business, avand in vedere ca actioneaza ca un grup, la nivel global sau regional, si pot arbitra oportunitatile din fiecare tara unde au afaceri.
