Publicaţiile de la Viena comentează turneul ministrului austriac al Finaţelor, Josef Pröll prin România, Croaţia, Bulgaria şi Ucraina. Se apreciază că planul austriac de ajutare a băncilor a fost întâmpinat cu suspiciune, reţinere şi dezinteres.
Austria se teme că atunci când va interveni să salveze băncile din Est, bugetul ei va fi suprasolicitat şi se va ajunge la faliment. Una dintre cele mai mari probleme este ridicată de România, din cauza deficitului mare de cont curent şi din cauza gradului crescut de îndatorare a populaţiei, mai ales la creditele în euro.
Publicaţiile apreciază că statele din Europa de Est trag Austria în jos, întrucât băncile austriece nu pot susţine singure pierderile filialelor de acolo, iar statul ar fi nevoit să intervină.
Publicaţia Profil apreciazp că băncile au devenit beneficiare de ajutor social, iar acestea sunt ?prinse în vria crizei din estul Europei". Băncile din Austria s-au extins supraproporţional faţă de mărimea lor în Europa Centrală şi de Est, acestea acordând îm regiune credite în valoare de peste 300 de miliarde de euro, potrivit unui studiu.
Cert este că Austria pare a se teme nu de ce este acum, ci de ce are să vină: Grijile sunt cauzate de Ucraina, Bulgaria şi România, ţări cu ?deficite enorme de cont curent, fără ca nivelul de trai să fie îmbunătăţit. ?Chiar dacă cetăţenii din Europa de Est sunt încă buni plătitori ai creditelor, experţii estimează că în următorii ani se vor dubla cazurile de incapacitate de plată, din cauza faptului că populaţia nu are economii, în timp ce riscul şomajului este din ce în ce mai mare", scrie Profil.
S-a calculat că un procent al creditelor neplătite de 10% ar duce la pierderi de peste 30 de miliarde de euro.
Dacă s-ar ajunge într-adevăr la 10 procente, ar apărea probleme enorme, iar Profil oferă un exemplu pe baza cazului Băncii Comerciale Române (BCR), preluate de Erste Bank: "În 2007, BCR a circulat un capital propriu de un miliard de euro şi a dat credite de peste opt miliarde de euro în România. Dacă 10 procente din aceste 8 miliarde nu mai pot fi încasate, înseamnă că acel capital propriu scade de la un miliard la 200 de milioane, ceea ce ar însemna că filiala din România ar avea nevoie urgentă de capital proaspăt, iar cel mai simplu mod de a face rost de bani ar fi să-i ceară de la concernul-mamă, care deţine 70%".
Se scrie că România, Bulgaria sau Croaţia nu au acceptat ca un străin să le spună că le merge prost şi să le dicteze soluţia pentru a depăşi momentul.
"România este o zonă problemă pentru băncile din Austria care funcţionează acolo, din cauza gradului crescut de îndatorare a populaţiei, mai ales în monedă străină. Astfel, potrivit unui studiu, 32% din gospodăriile din România plătesc lunar credite în valoare de 30% din venitul lunar. În plus, ratele creditelor în euro au crescut foarte mult din cauza deprecierii leului", constată şi Die Presse, care titrează că "Fiecare al treilea leu este cheltuit pe credit".
Antena3.ro
