Jumatate din bancile europene ar pica un “adevarat” test de stres in care datoriile suverane din portofoliu ar fi reevaluate la valoarea curenta de piata, iar rata capitalului de baza de rang intai (core Tier 1) ar fi majorata la 7% fata de 5% in prezent, ceea ce ar implica ca bancile ar avea nevoie de majorari de capital de circa 100 miliarde de euro, se arata intr-o analiza a Breakingviews, sectiunea de comentarii financiare a Reuters.
“Autoritatile de reglementare cauta modalitati pentru a injecta mai mult capital in institutiile de credit cu probleme din Europa. O solutie posibila ar fi sa utilizeze aceleasi date ca in testele de stres din iulie, dar sa impuna taieri ale valorii la care sunt inregistrate datoriile suverane. Asta nu ar fi suficient insa. Autoritatile trebuie de asemenea sa ridice rata minima a capitalului pe care bancile trebuie sa il aiba”, a scris Peter Thal Larsen de la Reuters Breakingviews.
Testele de stres la care au fost supuse in iulie bancile europene au fost puternic criticate pentru ca acestea nu au trebuit sa-si marcheze la piata obligatiunile guvernamentale pe care le aveau in portofoliu. Ca rezultat, doar opt dintre cele mai mari institutii de credit din Uniunea Europeana au picat examentul, avand nevoie de capital suplimentar doar in valoare de 2,5 miliarde de euro. Jurnalistii de la Reuters Breakingviews subliniaza ca de atunci ingrijorarile privind datoriile suverane s-au extins din Grecia si Portugalia in Spania si Italia, amenintand cu pericolul unei crize sistemice.
“Ideal ar fi ca bancile centrale sa faca noi teste. Dar asta ar dura luni si Europa nu-si permite luxul timpului. O alternative ar fi ca testele sa fie refacute cu aceleasi date, dar bancile sa fie fortate sa-si marcheze bondurile suverane la preturile de piata actuale”, a comentat Larsen.
Modelul de test de stress realizat de Breakinkvies presupune o taiere cu 72% a valorii la care bancile au inregistrate in contabilitate datoriile grecesti , cu 26% obligatiunile suverane portugheze, cu 8% cele irlandeze si cu 4% cele italiene.
In acest scenariu, 18 banci ar esua cu o nevoie de capital de 40 miliarde de euro, potrivit modelului de test de stres realizat de Breakingviews. Jurnalistii de la Reuters nu cred insa ca asta ar fi suficient pentru reinsturarea increderii pietelor. FMI estimeaza nevoia de capital a bancilor europene intre 100-200 miliarde de euro, iar unii analisti au venit cu estimari chiar mai ridicate.
In aceste conditii, autoritatile de reglementare ar trebui sa ridice si minimul indicelui Core Tier 1 la 7% fata de 5% in testele din iulie. Intr-o astfel de situatie, jumatate dintre cele 90 de banci implicate in aceste teste ar avea nevoie de capital de 98 miliarde de euro.
Cele mai afectate ar fi bancile grecesti, National Bank of Greece (NBG) urmand sa aiba nevoie de capital suplimentar de 8,1 miliarde de euro, EFG Eurobank de 7,3 miliarde de euro, ATE Bank si Piraeus cate 6,5-6,6 miliarde de euro. Alpha Bank care se afla in plin proces de fuziune cu EFG ar 3,7 miliarde de euro ar avea nevoie de o injectie de capital de 3,7 miliarde de euro. Toate aceste banci sunt prezente si in Romania.
Grupul britanic RBS ar avea nevoie de 5,7 miliarde de euro, in timp ce banci cu o prezenta puternica pe piata romaneasca precum Societe Generale, care detine al doilea jucator din sistem, ar avea nevoie de 3,9 miliarde de euro. Grupul Italian UniCredit ar avea nevoie, la randul lui de 3,6 miliarde de euro.
Erste Group, care detine cea mai mare banca romaneasca, BCR, nu intra in acest clasament. De altfel, grupul austriac a anuntat ieri ca ca si-a redus puternic expunerea suverana fata de statele PIIGS, pana la 0,6 miliarde de euro la finele lunii septembrie. Expunerea pe Grecia si Portugalia a ajuns astfel la doar 10 milioane de euro.
“Acest examen intarit ar ridica problem. Marea Britanie, care a fost parte in testele de stres, dar este mai putin afectata de problemele din zona euro, ar putea refuza sa participle. Dar ca o solutie rapida la reinstarea increderii in sistemul bancar europen, reeluarea examinarii cu un test mai greu ar putea sa merite efortul”, a conchis Peter Thal Larsen.
