Banca Națională a României: „Se remarcă în această toamnă tendințe noi pe piața dobânzilor și a cursurilor valutare”

Evoluția dobânzilor și a cursului de schimb ar putea avea la bază influențe de pe piețele externe, care se pregătesc de sfârșitul epocii dobânzilor joase, iar la acestea se adaugă o tendință de depreciere specifică perioadei de toamnă, susține Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României.

„Totul este excepțional. În sensul că se remarcă în această toamnă tendințe noi, tendințe noi pe piața dobânzilor, tendințe noi pe piața inflației, pe piața prețurilor, tendinței noi în cursurile valutare. Aceste tendințe sunt globale și este normal să le resimțim și noi", a declarat Vasilescu.

În ceea ce privește evoluția ascendentă a dobânzilor, acesta susține că ea ar putea fi generată de încheierea epocii dobânzilor joase.

„Suntem în 2017, septembrie. Ne uităm cum a evoluat ROBOR-ul de-a lungul acestei luni începând de la 1 septembrie și până astăzi, 29. O să vedem că s-a plecat de jos, în sensul că ratele au fost zile întregi în această lună sub 1%. Exact la jumătatea lunii, în 15 septembrie, s-a tras linie, a fost marcat atingerea nivelului de 1% și apoi ROBOR-ul (la trei luni n.r.) a început să crească accelerat. De la 1% la 1,04%, apoi la 1,05%, 1,06%, la 1,11%, 1,14%, 1,25%, 1,46%, 1,58%, astăzi. În general la noi, când se produc astfel de creșteri, se produce o agitație. Sunt voci care spun imediat iată sunt creșteri mari, ROBOR-ul va determina o reașezare a dobânzilor la creditele în derulare, oamenii vor plăti mai mult, cei care au credite și așa mai departe. Fără să înțelegem exact ce se întâmplă s-ar putea ca în fața acestor voci zgomotoase să intervină un soi de îngrijorare, dar ia să vedem ce se întâmplă în realitate. În primul rând, pe toată planeta, din America până în Japonia sunt tendințe care arată că epoca dobânzilor joase, unele foarte joase, la nivelul zero, se cam încheie", a explicat Vasilescu.

Potrivit sursei citate, o serie de state cunosc frământări legate de majorarea dobânzilor, inclusiv de majorarea dobânzilor interbancare.

"În aceste condiții sunt foarte mulți actori ai pieței care se străduiesc să nu fie prinși descoperiți, la niveluri mai joase decât cele care vor fi atinse și atunci încearcă o repoziționare pe piață. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, toamna însăși este un anotimp al creșterilor: cresc prețurile, cresc dobânzi, cresc ratele pieței valutare. Acesta se întâmplă toamnă de toamnă și toamna aceasta nu face excepție. În aceste condiții este normal să vedem că iată ROBOR-ul a urcat, dar nu foarte mult", a afirmat Vasilescu.

În opinia consultantului de strategie la BNR, evoluția cursului valutar ar putea fi pusă, printre altele, și pe seama inflației.

"Cursul și el are mișcări asemănătoare toamna. Cam în fiecare toamnă, cursul a avut ușoare deprecieri. Și în toamna aceasta vedem o depreciere. Poate că legată și de tendințele privind ratele dobânzilor, dar în același timp și de tendințele de evoluție ale inflației. Pentru că toată lumea a trecut prin momente de inflație negative, aceste momente de inflație negative au determinat și niveluri mai joase ale cursurilor valutare și nu au durat câteva luni astfel de evoluții, ci au durat ani. Noi ne-am luptat cu inflații negative doi ani, 2015 și 2016. Abia de la 1 ianuarie 2017 am văzut inflația evoluând în sus, dar suntem departe de nivelul optim de 2%. Este posibil ca în decembrie să ajungem la 2%. Important va fi ca în momentul în care ajungem la 2% să considerăm aceasta un cap de pod cucerit și va trebui să fie apărat cu strășnicie", a mai spus Adrian Vasilescu.

Potrivit datelor BNR, leul a continuat să deprecieze ușor în fața monedei unice europene, cotația stabilită vineri de Banca Națională a României (BNR) fiind de 4,5991 lei, în creștere cu 0,01 bani, comparativ cu anunțul de joi, conform căruia un euro valora 4,5990 lei și similar cu cel de miercuri, de 4,5991 lei.

Cotația record a fost înregistrată în urmă cu 5 ani, pe 3 august 2012, de 4,6481 lei.

ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele, era vineri pe piața interbancară la nivelul de 1,58% la trei luni, față de 1,46% în ședința de joi și față de 0,87% la începutul anului.