România este în continuare pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata sărăciei și a excluziunii sociale, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Circa o treime din populația țării noastre trăiește în sărăcie. De asemenea, decalajele între mediul urban și cel rural rămân semnificative, de pildă rata sărăciei este de 12,9% la țară și de 2,8% în orașe.
De asemenea, în diagnosticul de țară pentru România, Banca Mondială a atras atenția că „în ciuda creșterii economice impresionante, va fi dificil pentru România să înregistreze progrese sustenabile în sensul reducerii sărăciei și al încurajării prosperității în beneficiul tuturor cetățenilor, dacă nu vor fi soluționate provocările legate de guvernare. Aceasta presupun consolidarea instituțiilor astfel incât toți românii să aibă acces egal la servicii publice de înaltă calitate și oportunități de a-și valorifica potențialul”.
Veniturile ar trebui să se dubleze ca să atingem standardul minim de prosperitate
Banca Mondială a indicat un decalaj de prosperitate de 1,9, ceea ce înseamnă că veniturile românilor ar trebui să se dubleze aproape pentru a atinge standardul de 25 dolari pe zi, considerat un nivel minim de prosperitate.
În 2023, 13,6% din populație s-a confruntat cu dificultăți în a plăti facturile de utilități, procentul fiind de 28,3% în rândul celor care trăiesc în sărăcie.
„Creșterile recente ale prețurilor la energie au agravat sărăcia energetică și au afectat în mod disproporționat grupurile vulnerabile, cum ar fi vârstnicii și persoanele cu dizabilități”, se arată în raportul Băncii Mondiale.
De asemenea, România înregistrează cel mai mare decalaj de gen în participarea la forța de muncă din UE.
Mai mult, România este singura țară din UE în care accesul la apă nu este universal, iar ratele de participare la educația timpurie se mențin sub media din UE, în special în regiunea Nord-Est.
Volatilitate politică, lipsa de eficiență în implementarea politicilor și lipsa capacității de a utiliza resursele în mod eficient, inclusiv fondurile europene, sunt considerate principalele obstacole pentru reducerea sărăciei și pentru dezvoltare. Potrivit Băncii Mondiale, aceste deficiențe împiedică accesul egal la servicii publice de calitate, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai pentru toți cetățenii.
Șase direcții de dezvoltare pentru România
Banca Mondială a propus șase direcții de dezvoltare pentru România, inclusiv reforme ale pensiilor, egalizarea vârstelor de pensionare între bărbați și femei și ajustări pentru a face sistemul mai echitabil. Aceste măsuri sunt menite să reducă decalajele sociale și să îmbunătățească reziliența economică.
Cele șase căi de dezvoltare sunt:
- mediu instituțional și economic previzibil pentru cetățeni și afaceri
- acces egal la servicii publice de înaltă calitate în infrastructură și servicii sociale
- rezultate sporite în educație și sănătate pentru toți
- acces îmbunătățit la locuri de muncă mai bune în sectorul privat
- durabilitatea (grijă pentru mediu) activităților economice
- îmbunătățirea rezistenței la dezastre naturale, în special pentru gospodăriile vulnerabile
România se confruntă cu o populație în curs de îmbătrânire, migrație și lipsă de competențe adaptate pieței muncii, ceea ce afectează creșterea economică. Aceste dificultăți sunt agravate de impactul pandemiei de COVID-19 și al războiului din Ucraina.
„Sunt însă și semne încurajatoare. În ciuda deficitului bugetar în crește, încă nu au avut loc reforme fiscale majore. Salariile au crescut, mai ales în sectorul construcțiilor, iar inflația se reduce, oferind un respiro și contribuind la reducerea sărăciei”, se arată în raportul Băncii Mondiale, care notează că totuși ritmul reducerii sărăciei s-a încetinit în 2024.
Raportul subliniază necesitatea unor politici coerente pentru reducerea decalajelor economice și sociale, precum și a unor măsuri pentru a sprijini tranziția către o economie mai incluzivă și mai rezilientă.
