Inventarul obstacolelor din pricina cărora proiectele de infrastructură bat pasul pe loc începe cu ariile naturale protejate.
Mai precis cu fauna aflată pe cuprinsul acestora. Specii precum lupii şi urşi din zonele montane sau broscuţele din Dobrogea sunt protejate prin lege, ceea ce înseamnă cu lucrările la viitoarele autostrăzi ale căror trasee se intersectează cu ariile protejate nu pot fi continuate în lipsa autorizaţiilor de mediu.
Exemplele sunt numeroase - lucrările la viitoarea autostradă Bucureşti-Ploieşti de pildă au stagnat luni în şir, până la obţinerea avizului necesar pentru defrişarea unei păduri de lângă Moara Vlăsiei care constituia habitatul mai multor specii de păsări protejate de lege.
La fel s-a întâmplat şi în cazul autostrăzii Comarnic-Braşov, sau în cazul centurii ocolitoare a Constanţei.
Piedici în calea proiectelor de infrastructură pun însă şi vestigiile arheologice, scrie Gândul. Acestea par să iasă la iveală fix pe traseele viitoarelor autostrăzi ceea ce duce, din nou, la tărăgănarea lucrărilor. În acest sens, exemplul cel mai des invocat de responsabilii de la minister este viitoarea şosea de centură a Constanţei, pe traseul căreia au fost descoperite nu mai puţin de 29 de situri arheologice.
De pe lista de probleme nu lipsesc nici situaţiile în care lucrările au fost mult întârziate din cauza utilităţilor care trebuiau mutate, dar acest lcuru s/a ntmplat foarte târziu.
Antena3
