Unul dintre principalele motive pentru care lucrările stagnează sunt greşelile de proiectare. De pildă, pasajele supraterane de la Tunari şi Voluntari. Proiectate iniţial pentru două benzi, podurile respective trebuie reproiectate acum pentru o şosea care va avea, în timp, patru benzi.
Probleme sunt şi când vine vorba de constructorii contractaţi de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
În cazul tronsonului cuprins între DN1 şi DN1A, lucrările au fost realizate de câtre austriecii de la Alpine Mayreder doar în proporţie de 27%, în decurs de un an, ceea ce întârzie şi lucrările la podul care va traversa liniile de cale ferată la intersecţia cu DN1 - Otopeni.
Între timp însă, oficialii CNADNR trebuie să facă faţă şi proceselor intentate de proprietarii nemulţumiţi că li se înstrăinează terenurile, scrie Gandul.
Este cazul podului care ar trebui construit pe centura nordică a Capitalei, peste DN1A. Exproprierile făcute în acest scop au fost contestate în instanţă de un proprietar nemulţumit că trebuie să renunţe la o bucată de teren din faţa firmei sale. Exemplele nu se opresc aici.
Pe porţiunile unde carosabilul a fost finalizat, reţelele de electricitate, gaze, alimentare cu apă sau canalizare nu au fost încă mutate, ceea ce cauzează noi probleme în trafic.
Între timp, şoferii care tranzitează şoseaua de centură a Capitalei sunt nevoiţi să traverseze şi numeroasele porţiuni pline de gropi, unde lucrările nici măcar nu au fost începute. Toate acestea în condiţiile în care traficul în zonă se ridică, în prezent, la 40.000 de vehicule pe zi.
Antena 3
