Economia Rusiei este în declin, proces ce a început înainte de impunerea sancţiunilor din partea Vestului, scrie New York Times.
Analiza prezintă, printre altele, opiniile Margaritei Zobnina, un profesor de marketing de la Moscova, care afirmă că declinul a devenit vizibil şi pentru cetăţeanul de rând.
De la ruşii care aleg să emigreze şi afacerile închise, până la mici schimbări, precum înlocuirea uleiului folosit la conservele de peşte, de la ulei de măsline la ulei de floarea-soarelui, din cauza dificultăţii importurilor.
Dacă anexarea peninsulei Crimeea l-a propulsat pe Vladimir Putin către cote uriaşe ale popularităţii, nu la fel se poate spune şi despre economie.
Inflaţia creşte, creşterea economică a stagnat, rubla se devalorizează, iar acţiunile sunt în scădere, ţara fiind în prag de recesiune, după cum au recunoscut chiar oficiali guvernamentali ruşi.
Integrarea noului teritoriu presupune anumite cheltuieli, Olimpiada de Iarnă de la Sochi a costat 50 de miliarde de euro, toate astea pe lângă nevoile deja existente ale unei economii deja şubrede. Costurile economice au fost mascate de fervoarea patriotică, însă efectele vor lovi mai ales pe cetăţeni, care deja se confruntă cu creşteri ale preţurilor care nu sunt însoţite de măriri salariale.
Economia rusă suferea deja de "stagflaţie", un amestec între stagnarea creşterii şi inflaţie accentuată, simptome asociate de obicei şi cu o creştere a ratei şomajului. Această rată rămâne mică în Rusia doar pentru că ţara se confruntă cu o scădere a populaţiei, ceea ce duce la o forţă de muncă insuficientă.
În ultimele săptămâni proiecţiile băncilor pentru 2014, legate de Rusia, s-au schimbat, iar Banca Mondială crede că economia rusă ar putea scădea cu 1,8% dacă ţării îi vor fi impuse mai multe sancţiuni.
Aleksei Kudrin, fost ministru al Finanţelor, spune că actuala situaţie diplomatică va duce la scurgerea a sute de miliarde de dolari din economia rusă. "Societatea nu a văzut rezultatul final (al anexării - n.r.) şi deocamdată, acceptă să plătească preţul" a spus Kudrin.
Strict teoretic, direcţia economică a Rusiei a devenit clară de ani buni şi nu a fost o surpriză ca s-a ajuns la o dependenţă periculoasă de veniturile generate de exporturile de energie.
"Optimismul social este în scădere. Situaţiile cu Ucraina şi Crimeea au generat oprimism patriotic şi imperialism, dar nu va dura mult" afirmă Marina Krasilnikova, un cercetător al Levada Center, singura instituţie independentă de sondaj.
O catastrofă pentru Rusia a fost evitată şi datorită faptului că preţul petrolului a rămas foarte ridicat, la 110 dolari barilul, chiar dacă producţia Statelor Unite creşte. Asta face ca bugetul federal al Rusiei să fie "decent" şi fără deficit.
Chiar şi fără un şoc, pentru experţi este neclar cum va reuşi Rusia să depăşească acest moment. "Stagflaţia" este una dintre cele mai spinoase probleme cu care o economie se poate confrunta, iar paşii sugeraţi de către sursele interne sunt contradictorii.
Banca Centrală a crescut dobânda de referinţă, pentru a veni în sprijinul rublei, încetinind creşterea. Pe de altă parte, Ministerul Economiei susţine creşterea economică şi sugerează împrumuturile. Aceasta însă poate fi o strategie inflaţionistă, care nu este pe placul Ministerului Finanţelor.
"Toate instituţiile au priorităţile lor şi nu renunţă la ele" crede Alexei Deviatov, economist pentru Uralsib Capital, o bancă de investiţii.
Finalmente, Margarita Zobnina spune că a ales să-şi păstreze economiile în euro şi dolari, din cauza incertitudinii din sistemul bancar şi al devalorizării rublei. Recunoaşte că depozitarea lor într-o cutie de valori nu este o variantă sofisticată de planning financiar, mai ales pentru un profesor de economie, dar este soluţia cea mai sigură. "Nu dau cioara din mână pe vrabia de pe gard" a conchis Zobnina.
