Timpul și energia dezvoltatorilor ar trebui să se concentreze pe a crea adevărate ecosisteme de locuințe care să încurajeze decongestionarea aglomerației din orașe, oferind in același timp cele mai bune condiții de trai și dezvoltare pentru rezidenți.
În București se construiesc mai puține locuințe noi decât în majoritatea capitalelor europene deși este unul dintre cele mai aglomerate orașe de pe mapamond. Iar atunci când se construiește, acest lucru se face adesea tempestuos, fie pentru a răspunde unor nevoi punctuale fie ca o modalitate de adaptare la schimbările tot mai rapide pe care secolul în care trăim le aduc cu sine.
Istoricul acestor schimbări poate fi observat cel mai bine în arhitectura clădirilor din marile orașe ale lumii. Bucureștiul nu face excepție de la această afirmație.
Din multe puncte de vedere acest oraș îmi amintește de Varșovia, în care am locuit și muncit timp de 15 ani.
Cele două orașe au o istorie comună în multe privințe, inclusiv în ceea ce privește modul în care au fost construite, distruse și ulterior reconstruite. Din acest motiv, arhitectura clădirilor din cele două capitale europene este una mixtă, mai degrabă eterogenă – clădirile noi, nu întotdeauna bine sau frumos construite, răsar semeț în proximitatea celor vechi, construite în alte epoci, care nu au ajuns să fie distruse. În prezent deși se dorește camulte dintre acestea să fie restaurate, adevărul e că majoritatea reprezintă un real risc datorită stării avansate de degradare în acre se află. În București, luând în considerare riscul seismic, această stare este agravată iar pericolul pentru populație este crescut.
Situația actuală a clădirilor din cele două orașe, precum și populația aflată în continuă creștere, sunt doi factori care încetinesc procesul de construcție a noilor locuințe. Aceste realități imobiliare afectează comunitățile: construcția de noi locuințe a condus la distrugerea spațiilor verzi, nivelul de poluare fonică este unul ridicat, iar clădirile vechi, nereabilitate, reprezintă un pericol pentru locuitori.
Un alt aspect care nu ar trebui neglijat este acela social. În cartierele care, de-a lungul timpului capătă o structură arhitecturală și organizațională haotică, structura socială va fi la rândul ei volatilă, ceea ce va atrage după sine un grad ridicat de disconfort pentru locuitori.
Cum piața imobiliară se află într-o continuă evoluție și se pliază în funcție de cererea pieței și de alți factori precum situația demografică a unei țari, atât în Varșovia cât și în București aceasta a atins o etapă în care nu mai este suficient să fie dezvoltate blocuri noi, care să contribuie negativ la arhitectura deja complicată a clădirilor.
Cum pentru absolut orice problemă există cel puțin o soluție, cred că suntem în punctul în care, dincolo de clădiri, trebuie să dezvoltăm comunități. Timpul și energia dezvoltatorilor ar trebui să se concentreze pe a crea adevărate ecosisteme de locuințe care să încurajeze decongestionarea aglomerației din orașe, oferind în același timp cele mai bune condiții de trai și dezvoltare pentru rezidenți.
Cred că nu mai e suficient să construim blocuri acolo unde găsim spații libere în mijlocul orașului. Ar trebui să evoluăm de la aglomerare urbană la dezvoltare urbană, orientându-ne spre zonele limitrofe ale orașelor. Putem astfel asigura un mediu favorabil evoluției pozitive, dezvoltării unor comunități în tot sensul cuvântului, în locuri cu spații verzi, liniște și aer curat. Locuri în care structura socială a cartierului să fie una omogenă iar rezidenții să se simtă liberi și în siguranță alături de familiile lor.
Aceasta este și ideea care stă la baza Greenfield.
Pentru noi, Greenfield este un parteneriat între dezvoltator și rezidenții săi, pentru un alt fel de a trăi, pentru un loc care aduce laolaltă beneficiile unul ansamblu rezidențial modern și pe cele ale traiului cât mai aproape de natură.
Prin dezvoltarea de astfel de comunități, arhitectura haotică, în prezent definitorie pentru orașe ca București și Varșovia se transformă, în mod firesc, devenind treptat armonioasă, similară cu cea din alte orașe europene.
Bartosz Puzdrowski – CEO Impact SA
